ICCJ. Decizia nr. 1553/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs

R O M A N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1553/2011

Dosar nr. 1655/2/2010

Şedinţa publică de la 16 martie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanta SC K.D.F.E. SRL a chemat în judecată Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună suspendarea executării avizului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 10 din 22 februarie 2010, până la pronunţarea instanţei de fond.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data de 22 februarie2010, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a emis Avizul, prin care, în mod nelegal şi cu încălcarea H.G. nr. 780/2006 şi a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului Europei nr. 2003/87/CE a calificat Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră ca fiind valori mobiliare, fiindu-le astfel incidente prevederile aplicabile legislaţiei pieţei de capital din România.

Împotriva Avizului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din 22 februarie 2010, reclamanta a formulat şi înregistrat la data de 23 februarie 2010 plângere prealabilă.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1376 din 17 martie 2010, a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând suspendarea executării Avizului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din 22 februarie 2010, până la pronunţarea instanţei de fond.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reprezintă o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ contestat, împrejurarea că avizul respectiv nu este motivat, în pofida obligaţiei primare a oricărei instituţii publice de a-şi motiva actele administrative pe care le emite.

S-a mai reţinut că, prin decizia nr. 897 din 2 iunie 2009, emisă de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, chiar instituţia pârâtă a dispus suspendarea aplicării avizului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare din 16 aprilie 2009, prin care, anterior, calificase certificatele de emisii de gaze cu efecte de seră ca fiind valori mobiliare.

Instanţa de fond a constatat că este îndeplinită şi condiţia producerii unei pagube iminente. Astfel, prin calificarea certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră ca valori mobiliare, actul administrativ contestat creează premisa scoaterii tranzacţiilor cu aceste certificate de sub incidenţa TVA contrar dispoziţiilor din H.G. nr. 44/2004 (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat), aceasta fiind de natură să afecteze bugetul de stat.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică, în speţă nefiind incidente prevederile art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare, ci prevederile legii speciale derogatorii, respectiv cele ale art. 7 alin. (7) din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. Astfel, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare are calitatea să decidă includerea sau excluderea din sfera termenilor şi expresiilor cu semnificaţia stabilită la art. 2 alin. (1) Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, având în vedere că certificatele de emisii de gaze oferă titularului lor un drept de creanţă, fiind titluri de valoare garantate de o autoritate guvernamentală, ele constituie titluri de creanţă şi se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) pct. 33 lit. b) Legea nr. 297/2004 şi art. 2 pct. 3 lit. b) din Regulamentul nr. 31/2006.

De asemenea, în speţă nu au fost dovedite condiţiile art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă.

Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, ce se încadrează, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod greşit recurenta susţine că în speţă nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, la o primă analiză avizul din 22 februarie 2010 fiind un act unilateral, emis de o autoritate administrativă şi care produce efecte juridice în ceea ce priveşte modul de tranzacţionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; prin urmare acest aviz nu este exceptat de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ.

În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor art. 14 alin. (1) Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine - justificat şi paguba iminentă, instanţa de fond a reţinut în mod corect că, la o analiză sumară a conţinutului actului atacat se constată neconcordanţe substanţiale între acest act, pe de o parte şi Directiva 2003/87/C.E. şi H.G. nr. 780/2006 - pe de altă parte, neconcordanţe asupra cărora se impune a se pronunţa instanţa investită cu acţiunea în anulare.

Totodată, aplicarea actului administrativ atacat, prin restricţionarea tranzacţionării certificatelor menţionate, este de natură să producă reclamantei - intimate o pagubă iminentă, aceasta aflându-se în imposibilitate de a-şi desfăşura activitatea şi de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale, fiind, totodată, obligată la plata contravalorii certificatelor primite.

Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., constatând că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare împotriva sentinţei civile nr. 1376 din 17 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1553/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs