ICCJ. Decizia nr. 1572/2011. Contencios. Despăgubire. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1572/2011
Dosar nr. 9919/1/2010
Şedinţa publică de la 16 martie 2011
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul B.P. a chemat în judecată Ambasada Emiratelor Arabe Unite, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta să dispună obligarea ei la plata sumei de 2.000.000 de dolari SUA daune morale şi 1.268.000 dolari daune materiale, cu dobânda aferentă, la zi.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin arestarea abuzivă şi condamnările succesive pe care a trebuit să le execute neputându-şi dovedi vinovăţia, întrucât nu i s-a dat posibilitatea de a-şi angaja un avocat, i-au fost încălcate o serie de drepturi prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană şi de art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Prin sentinţa civilă nr. 26 din 23 februarie 2010, Curtea de Apel Bacău Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamant, reţinând că acesta nu a depus nici un act din care să rezulte dreptul de a primi despăgubirile solicitate şi nici nu a justificat cuantumul daunelor materiale.
Recursul declarat de reclamant împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin decizia nr. 5154 din 19 noiembrie 2010.
Pentru a decide astfel, Înalta Curte a reţinut că Ambasada Emiratelor Arabe Unite nu este supusă jurisdicţiei statului român pe teritoriul căreia se află şi, prin urmare, nu poate sta în proces în calitate de pârâtă, în cauză fiind incidentă excepţia imunităţii de jurisdicţie.
Împotriva acestei decizii recurentul-reclamant B.P. a formulat cerere de revizuire, reiterând motivele invocate în faţa instanţei de fond şi a instanţei de recurs.
Potrivit art. 326 alin. (3) C. proc. civ., în cadrul judecării unei cereri de revizuire, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.
Analizând temeiurile de fapt şi de drept invocate de revizuent în raport cu dispoziţiile legale ce reglementează revizuirea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată cererea inadmisibilă.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, care potrivit art. 322 C. proc. civ., poate avea ca obiect numai hotărârile definitive, precum şi hotărârile date de instanţele de recurs, atunci când evocă fondul.
Evocarea fondului de către instanţa de recurs presupune ca în cadrul soluţionării căii de atac, instanţa de control judiciar să facă fie o proprie analiză a probelor administrate în cauză, de natură să conducă la stabilirea unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută de instanţa de fond, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, urmând să dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii.
Or, în cauza de faţă, prin decizia nr. 5154 din 19 noiembrie 2010, instanţa de recurs a constatat că sentinţa civilă nr. 26 din 23 februarie 2010 a Curţii de Apel Bacău – Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal a fost pronunţată cu interpretarea şi aplicarea corectă a legii, în raport cu situaţia de fapt rezultată din înscrisurile dosarului, astfel încât nu este îndeplinită condiţia evocării fondului.
Revizuirea de faţă este inadmisibilă şi din perspectiva motivelor invocate de revizuent, care nu pot fi încadrate în nici una dintre ipotezele expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.
Având în vedere toate aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de B.P. împotriva deciziei nr. 5154 din 19 noiembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1566/2011. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1584/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
