ICCJ. Decizia nr. 1812/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1812/2011
Dosar nr. 779/46/2010
Şedinţa publică din 25 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 985/ R-CONT din 14 iulie 2010, Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de V.I.G., în contradictoriu cu A.N.S.V.S.A. şi D.S.V.S.A. Vâlcea, reţinând, în esenţă, că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocate de revizuent drept temei al cererii sale.
Împotriva acestei soluţii, a declarat recurs revizuentul V.I.G., susţinând, în esenţă, că în mod greşit a apreciat prima instanţă că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., referitoare la tripla identitate, de cauză, obiect şi părţi, a hotărârilor invocate în sprijinul cererii sale.
Examinând hotărârea atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare.
Astfel, potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (..) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".
Dispoziţiile legale mai sus citate, invocate de recurentul-revizuent drept temei al cererii formulate în faţa instanţei de revizuire, reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate.
Raţiunea reglementării acestui caz de revizuire o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi. într-o asemenea situaţie, executarea hotărârilor este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia creată de existenţa hotărârilor potrivnice nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.
În speţă, se constată, însă, că pricinile în care au fost pronunţate hotărârile pretins potrivnice nu au acelaşi obiect, acestea neîntrunind, deci, condiţiile legale referitoare la tripla identitate de cauză, obiect şi părţi, aşa cum în mod corect s-a reţinut şi prin Decizia nr. 985/ R-CONT din 14 iulie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ce face obiectul recursului.
Faţă de cele arătate, recursul va fi respins, ca nefondat, menţinându-se hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de V.I.G. împotriva deciziei nr. 985/ R-CONT din 14 iulie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 1811/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1814/2011. Contencios → |
---|