ICCJ. Decizia nr. 2368/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2368/2011
Dosar nr. 206/32/2010
Şedinţa publică din 20 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa civilă nr. 83 din 6 iulie 2010, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia tardivităţii formulării acţiunii; a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta L.H. SPRL lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F.; a respins cererea de suspendare executare, ca nefondată.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Referitor la excepţia tardivităţii formulării acţiunii, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu este destinatara actului administrativ atacat care vizează C.I. Transilvania, iar din actele dosarului a rezultat că reclamanta a luat cunoştinţă de decizie contestată la 12 noiembrie 2009, când pârâta a publicat în Buletinul procedurilor de insolvenţă susţinerea ca lichidator a C.I. Transilvania.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond a constatat, în primul rând faptul că reclamanta nu a depus oferta pentru a participa la selecţia organizată de pârâtă; de asemenea, s-a reţinut că înlocuirea unui lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului sindic iar publicarea deciziei contestate s-a făcut la 12 noiembrie 2009, deci când era în vigoare Legea nr. 277/2009, iar pârâta era creditor majoritar.
Mai apreciază instanţa de fond că actul administrativ emis de pârâtă prin selecţia efectuată la 15 octombrie 2008 nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei, chiar aceasta arătând prin acţiune că nu s-a depus nici până în iunie 2009 de către M.F.P. lichidatorul judiciar selectat.
Cu privire la netemeinicia cererii de suspendare a deciziei contestate, instanţa de fond a reţinut, printre altele, că la dosarul cauzei s-a depus sentinţa civilă 43 din 15 aprilie 2010 prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a deciziei 825836 din 29 octombrie 2008.
2. Cererea de recur.
Împotriva sentinţei civile nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta L.C.H. SPRL lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în condiţiile art. 3041 C. proc. civ.
Printr-un set de critici, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţine recurenta că soluţia instanţei de fond se bazează pe date calendaristice eronat interpretate cu privire la datele selecţiei, data publicării în B.P.I. a susţinerii în calitate de lichidator a C.I. Transilvania Cluj, coroborat cu actele normative aplicabile la datele respective.
Astfel, arată recurenta că instanţa de fond a reţinut în mod eronat în motivarea sentinţei că termenul de publicare a confirmării unui alt lichidator a fost 12 noiembrie 2009, dată la care a fost în fapt formulată plângerea prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, în timp ce publicarea confirmării unui alt lichidator s-a făcut la 11 iunie 2009, reţinându-se astfel incorect, că publicarea în B.P.I. a unui alt lichidator s-a făcut când erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 277/2009.
Totodată, se mai susţine că în mod greşit a reţinut instanţa de fond că actul administrativ emis de pârâtă nu a produs nici un efect juridic asupra reclamantei deşi prin cererea de chemare în judecată s-a arătat faptul că D.G.F.P. Bacău, în baza OUG nr. 173/2008 şi pe baza selecţiei efectuate de A.N.A.F. Bucureşti la 15 octombrie 2008, a solicitat judecătorului sindic din dosarul de faliment nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, prin cererea de confirmare nr. 1577 din 10 iunie 2009, numirea unui alt lichidator, fără să supună această propunere votului creditorilor.
Mai arată recurenta că în mod greşit instanţa de fond a reţinut că în cererea de chemare în judecată s-ar fi afirmat că A.N.A.F. nu avea calitatea de creditor cu 50 % din creanţe, în condiţiile în care o astfel de afirmaţie nu se regăseşte în cererea de chemare în judecată, având în vedere că D.G.F.P. Bacău, ca structură a A.N.A.F. Bucureşti a fost de la data deschiderii procedurii, respectiv 27 iulie 2007, şi până în prezent creditor majoritar, cu peste 50 % din totalul creanţelor debitoarei SC M.E. Bacău. Mai învederează recurenta că prevederile Legii nr. 277/2009 sunt în vigoare de la data de 14 octombrie 2009, şi nu se aplică retroactiv, lucru invocat prin cererea de chemare în judecată, arătând, totodată, că toate acţiunile întreprinse de D.G.F.P. Bacău şi A.N.A.F. Bucureşti, respectiv, selecţia lichidatorului – 15 octombrie 2008, publicarea susţinerii lichidatorului C.I. Transilvania - 11 iunie 2009, sunt anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 277/2009, iar la respectivele date erau în vigoare doar dispoziţiile Legii nr. 85/2006, necompletate şi modificate prin OUG nr. 173/2008, aprobată prin Legea nr. 277/2009, care nu dădeau dreptul creditorului majoritar să numească singur lichidatorul, fără să supună această propunere în comitetul creditorilor, care să recomande numirea lichidatorului adunării creditorilor.
Se mai susţine că instanţa de fond reţine în motivele de respingere a acţiunii că înlocuirea unui lichidator se face printr-o hotărâre a judecătorului sindic deşi în cauză creditorul solicită numirea unui lichidator ca urmare a deciziei de selecţie emisă de A.N.A.F. în iulie 2007, după 2 ani de la deschiderea procedurii debitoarei M.E. SA Bacău, fără să facă nici o referire la lichidatorul existent care a şi efectuat peste 90 % din procedură.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 30411C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului în raport de cadrul legal aplicabil în cauză, constată că nu poate primi criticile formulate de recurenta-reclamantă, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În primul rând Înalta Curte constată că procedura de selecţie a practicianului în insolvenţă, finalizată prin Decizia nr. 825.836 din 29 octombrie 2008, contestată în prezenta cauză, s-a realizat, în baza Ordinului Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1009/2007 şi sub incidenţa Legii nr. 85/2006, în forma anterioară modificărilor aduse prin OUG nr. 173/2008 şi Legea nr. 277/2009.
Prin urmare în mod corect susţine recurentul că legalitatea respectivei decizii nu poate fi verificată în raport cu cele două acte normative care au intrat în vigoare ulterior datei emiterii respectivei deciziei, respectiv OUG nr. 173/2008 şi Legea nr. 277/2009
Pe fondul cauzei, Înalta Curte reţine că, prin procesul-verbal al şedinţei Comisiei din data de 20 august 2008, a fost aprobat anunţul prin care practicienii în insolvenţă au fost invitaţi să depună până la data de 29 august 2008 oferte în vederea preluării calităţii de practician în insolvenţă în dosarul nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, privind pe debitoarea SC M.E. SA BACĂU, procedură la care, aşa cum în mod corect, reţine şi instanţa de font recurenta-reclamantă nu a înţeles să participe.
La selecţia organizată în data de 14 octombrie 2008 de către Comisia de selecţie a practicienilor în insolvenţă agreaţi de A.N.A.F. pentru desemnarea practicianului în insolvenţă care va fi propus în Adunarea Creditorilor de către D.G.F.P.J. Bacău, în dosarul de insolvenţă mai sus indicat, a fost desemnată câştigătoare oferta depusă de practicianul în insolvenţă C.I.T. SPRL, cu un punctaj de 85 de puncte.
Înalta Curte urmează a înlătura criticile referitoare la desemnarea directă a lichidatorului judiciar de către D.G.F.P. Bacău, în condiţiile în care aşa cum în mod corect reţine şi instanţa de fond, schimbarea lichidatorului este de competenţa judecătorului sindic în a cărei sarcină intră şi verificarea procedurii de propunere a acestuia.
Astfel, sunt neîntemeiate susţinerile recurentului în sensul desemnării directe a lichidatorului judiciar de către A.N.A.F. în condiţiile în care din probele administrate în cauză nu rezultă că A.N.A.F. ar fi procedat, în calitate de creditor majoritar, la numirea directă a lichidatorului selectat prin Decizia nr. 825.836 din 29 octombrie 2008 ci doar faptul că în urma finalizării procedurii de selecţie a unui practician în insolvenţă, pârâta, a solicitat judecătorului sindic schimbarea administratorului, în acord cu Ordinul nr. 1009/2007.
Verificarea susţinerile din cererea de recurs referitoare la formularea propunerii de schimbare a lichidatorului judiciar adresată judecătorului sindic în dosarul nr. 4164/110/2007, al Tribunalului Bacău, cu încălcarea normelor de procedură impuse de Legea nr. 85/2006, excede limitelor prezentului recurs, fiind exclusiv de competenţa judecătorului sindic.
Totodată, în mod just a constatat judecătorul fondului că Decizia contestată nu a produs efecte juridice asupra recurentei, în condiţiile în care schimbarea lichidatorului judiciar se va face doar în urma unei hotărâri a judecătorului sindic, singurul cu competenţe a verifica şi legalitatea procedurii de înlocuire a vechiului lichidator, recurent în prezenta cauză., care îşi va produce efecte doar pentru viitor.
În raport cu cele expuse mai sus, şi fără a nega erorile strecurate în hotărârea recurată care însă nu sunt de natură a afecta pe fond soluţia pronunţată, Înalta Curte constată că nu sunt motive de modificare a hotărârii instanţei de fond aşa încât în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta L.C.H. SPRL Bacău, în calitate de lichidator judiciar al SC M.E. SA BACĂU, împotriva sentinţei nr. 83 din 6 iulie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2354/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 2371/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
