ICCJ. Decizia nr. 2686/2011. Contencios. Contract administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2686/2011
Dosar nr.2300/54/2010
Şedinţa publică din 11 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 15 iulie 2010, reclamanta SC S.N. SRL Dolj, comuna Almaj, judeţul Dolj a solicitat anularea procesului-verbal de constatare din 26 noiembrie 2009 şi a Deciziei nr. 1425 din 26 ianuarie 2010, acte întocmite de pârâta A.P.D.R.P. cu privire la debitul în sumă de 186.042,85 RON.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat Sentinţa nr. 607 din 17 decembrie 2010, prin care a admis acţiunea şi a anulat procesul-verbal de constatare din 26 noiembrie 2009 şi Decizia nr. 1425 din 26 ianuarie 2010, constatând că în mod nelegal pârâta A.P.D.R.P. a dispus sancţionarea reclamantei pentru nerespectarea clauzelor contractului de finanţare nr. x, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile în cuantum de 347.378 RON pentru punerea în aplicare a Proiectului intitulat "Construire pensiune agroturistică D+P+1, amenajare parcaje, 2 podeţe de acces (pe domeniul public) şi împrejmuire teren, în localitatea Almaj, judeţul Dolj.
Instanţa de fond a reţinut că, reclamanta nu datorează debitul în sumă de 186.042,85 RON, deoarece nu s-a dovedit existenţa unei neregularităţi, în sensul de orice încălcare a Acordului multianual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, aprobat prin Legea nr. 316/2001, care a avut sau va avea un efect de prejudiciere asupra comunităţii sau asupra unui punct nejustificat de cheltuială.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta A.P.D.R.P. şi a solicitat ca în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă ca neîntemeiată.
Recurenta a susţinut că, prin hotărârea atacată, instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, schimbând natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, fiind lipsită de temei legal şi pronunţată cu aplicarea greşită a legii.
Recurenta a susţinut că în mod greşit au fost anulate actele administrative contestate, dat fiind că, documentele depuse de intimată, în calitate de beneficiar, la ultima cerere de plată erau incomplete şi incorecte şi nu respectau dispoziţiile contractuale.
Astfel, s-a arătat că nu au fost respectate, cerinţele prevăzute la art. 4 din contractul-cadru de finanţare, întrucât cererea de plată depusă de beneficiar nu era însoţită de documentele justificative absolut necesare pentru ca agenţia recurentă să poată dispune autorizarea cererii de plată în condiţiile respectării regulilor de finanţare specifice Programului SAPARD (respectiv, garanţia de bună execuţie nu era constituită în procentul stabilit de contract, centralizatoarele de lucrări nu erau semnate şi ştampilate de furnizorul de lucrări, autorizaţia de construcţie era expirată la momentul finalizării şi recepţiei lucrărilor).
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de excepţia de ordine publică invocată din oficiu la acest termen, în baza dispoziţiilor art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
Cererea de chemare în judecată a fost formulată pentru anularea procesului-verbal de constatare din 26 noiembrie 2009 şi a Deciziei nr. 1425 din 26 ianuarie 2010 întocmite de A.P.D.R.P. pentru debitul în sumă de 186.042,85 RON, reprezentând contravaloarea fondurilor plătite reclamantei SC S.N. SRL Dolj, în baza contractului de finanţare nr. x.
Potrivit dispoziţiilor OG nr. 79/2003, acest acte administrative reprezintă titluri de creanţă pentru obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat.
Procedura de soluţionare a contestaţiilor împotriva acestor acte administrative a fost prevăzută în art. 206 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, fiind chiar aplicată de agenţia recurentă pentru soluţionarea contestaţiei formulată de intimată prin Decizia nr. 1425 din 26 ianuarie 2010.
În raport de natura juridică a actelor administrative contestate şi de valoarea creanţei bugetare pentru care acestea au fost întocmite, se constată că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea normelor de competenţă materială prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform acestei reglementări, litigiile privind taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale.
Faţă de aceste dispoziţii legale imperative şi în raport de cuantumul creanţei bugetare contestate în cauză, se constată că, indiferent de rangul şi competenţa funcţională a autorităţii administrative emitentă a actelor deduse judecăţii, este determinat criteriul competenţei materiale după valoarea litigiului şi în consecinţă, pricina trebuia judecată în primă instanţă de tribunal.
Pentru motivele expuse, în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 3 şi art. 312 alin. (5) C. proc. civ., art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, se va dispune casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare la Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Urmare soluţiei dată recursului prin admiterea excepţiei de ordine publică privind necompetenţa materială, nu se mai impune a fi examinate criticile formulate de agenţia recurentă pe fondul pricinii şi acestea vor fi examinate, sub forma unor apărări de fond, cu ocazia judecării cauzei de către instanţa competentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.A.D.R. - A.P.D.R.P. împotriva Sentinţei civile nr. 607 din 17 decembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 mai 2011.
Procesat de GGC - AA
| ← ICCJ. Decizia nr. 2683/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2688/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
