ICCJ. Decizia nr. 2925/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2925/2011
Dosar nr. 11909/2/2009
Şedinţa publică din 20 mai 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond.
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat acţiune în constatare a calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul S.G.
În motivarea cererii se arată că pârâtul este deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 s-au efectuat cercetări în legătură cu acesta la cererea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.
Potrivit Notei de constatare, pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator, în anul 1973 a semnat un Angajament şi a avut ca nume conspirativ „M.C." (1973-1978) şi „M." (1974-1976, 1982, 1983).
Au fost prezentate informaţiile relevante furnizate organelor de Securitate care au condus la concluzia că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de „colaborator al Securităţii".
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de prematuritate a formulării acţiunii raportat la art. 7 alin. (1) din OUG nr. 24/2008, în sensul că Nota de constatare trebuie însoţită de avizul Direcţiei Juridice din cadrul C.N.S.A.S., iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa civilă nr. 1746 din 19 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă excepţia prematurităţii formulării acţiunii, a fost admisă acţiunea şi constatată calitatea de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului S.G.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut:
- cu privire la excepţia prematurităţii acţiunii
Excepţia a fost respinsă deoarece avizul Direcţiei Juridice din cadrul C.N.S.A.S. este consultativ, nefiind obligatorie depunerea acesteia la instanţă, iar Nota de constatare este vizată de Şeful Serviciului Verificări Speciale şi a fost aprobată în şedinţa din 10 noiembrie 2009 a Colegiului C.N.S.A.S. şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 24/2008.
- pe fondul cauzei s-a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 pentru că din note rezultă că pârâtul a dat informaţii despre colegii de serviciu, atitudinea acestora la locul de muncă, dacă aceştia sunt în anturajul unor militari sau familii ale acestora, despre colegi care afirmă că ascultă postul de radio „Europa Liberă", starea de spirit a acestora referitoare la unele evenimente deosebite.
În unele cazuri informaţiile au avut consecinţe directe, Securitatea a iniţiat acţiuni de urmărire informativă împotriva persoanelor vizate şi pentru că aceste informaţii vizau îngrădirea dreptului la viaţă privată a altor cetăţeni şi se încălca dreptul la libertatea conştiinţei şi a dreptului la libertatea de exprimare a fost admisă acţiunea reclamantului.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul S.G. şi a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, pe cale de excepţie, ca prematur introdusă şi, pe fond, ca neîntemeiată şi nefondată.
Referitor la prematuritatea cererii se arată că procedura stabilită de OUG nr. 24/2008 este una imperativă şi de strictă interpretare.
Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) din OUG nr. 24/2008 se fac verificări, în baza art. 7 alin. (1), se întocmeşte Nota de constatare de către Direcţia de specialitate din cadrul C.N.S.A.S. pentru persoana care a făcut obiectul verificării, iar această notă de constatare se înaintează Colegiului însoţită de documentaţia care a stat la baza întocmirii ei şi de avizele Direcţiei Juridice din cadrul C.N.S.A.S.
Art. 10 din OUG nr. 24/2008 precizează că notele de constatare emise de C.N.S.A.S. se comunică persoanelor verificate şi celor care au solicitat verificarea prin sesizare recomandată cu confirmare de primire. În cauză, acţiunea este prematură pentru că nu s-a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii anterioare sesizării instanţei.
Susţinerile reclamantului cu privire la caracterul consultativ al avizului Direcţiei juridice nu sunt în concordanţă cu prevederile legale pentru că legea nu face nicio distincţie referitoare la calificarea avizului, astfel că şi aprecierea instanţei de fond este nelegală.
În acelaşi timp, se invocă faptul că pârâtul a luat la cunoştinţă despre existenţa notei de constatare direct prin intermediul instanţei de judecată, fără să fie încunoştinţat anterior de existenţa acesteia prin sesizarea recomandată, iar instanţa de fond nu a cercetat aceste aspecte.
Pe fondul cauzei se arată că în cuprinsul notelor şi rapoartelor nu este menţionat nicăieri că acestea au condus la o sancţiune, indiferent de natura ei, aplicată unor terţe persoane ceea ce semnifică faptul că activitatea desfăşurată de pârât nu a avut nicio repercusiune asupra nimănui.
Mai mult, din rapoartele ofiţerilor rezultă că nu a furnizat informaţii relevante şi era necesară reinstruirea sa, iar activitatea sa a fost canalizată către cetăţenii străini, situaţie care ţine exclusiv de siguranţa naţională şi care nu a avut vreo influenţă asupra drepturilor sau libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Deşi s-au enumerat o serie de înscrisuri furnizate de reclamant, se apreciază că acestea nu fac parte din cele prevăzute de art.2 lit. b) din OUG nr.24/2008, iar în cauză nu sunt îndeplinite cele două condiţii prevăzute de lege pentru a se dispune constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
Pentru că în recurs C.N.S.A.S. nu a formulat întâmpinare, nu a solicitat proba cu înscrisuri pentru a răspunde la excepţia prematurităţii acţiunii, iar la instanţa de fond nu au fost depuse înscrisuri pentru respingerea acestei excepţii, s-a solicitat C.N.S.A.S. să depună la dosar dovada avizului prevăzut de art. 7 alin. (2) din OUG nr. 24/2008 şi dovada comunicării notei de constatare către persoana verificată, potrivit art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ.
S-a depus la dosar avizul Direcţiei Juridice din cadrul C.N.S.A.S. asupra Notei de constatare nr. S/DI/I/935 din 25 martie 2009 privind pe pârâtul S.G. şi adresa însoţită de confirmarea de primire a Notei de constatare comunicată recurentului-pârât S.G.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, a probelor administrate, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
- referitor la excepţia prematurităţii acţiunii C.N.S.A.S., criticile din recurs sunt nefondate.
Într-adevăr, potrivit art. 7 alin. (2) din OUG nr. 24/2008, Nota de constatare întocmită în legătură cu o persoană verificată se avizează de Direcţia Juridică a C.N.S.A.S.
La dosarul instanţei de recurs s-a depus avizul Direcţiei Juridice a C.N.S.A.S. cu privire la Nota de constatare ce îl vizează pe recurentul S.G. şi nu se mai impune analiza naturii juridice a acestuia.
Art. 10 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede obligativitatea comunicării Notei de constatare către persoana verificată, precum şi celor care au solicitat verificarea cu confirmare de primire.
Şi această condiţie a fost îndeplinită în cauză pentru că la dosar s-a depus adresa prin care i s-a comunicat recurentului Nota de constatare precum şi dovada confirmării de primire a acesteia la 25 ianuarie 2010, anterior primului termen de judecată fixat la 22 februarie 2010.
- pe fondul cauzei, criticile recurentului sunt, de asemenea, nefondate.
Art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 defineşte colaboratorul Securităţii ca fiind „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale, consemnate de lucrători ai Securităţii, prin care se denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".
Din analiza textului rezultă că pentru a se constata calitatea de colaborator trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii:
- persoana să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă;
- informaţiile să vizeze denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist;
- informaţiile să vizeze îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Cu privire la prima condiţie, aceasta este îndeplinită în cauză, nici recurentul nu o contestă având în vedere că a semnat un angajament cu Securitatea şi a întocmit note şi rapoarte către organele securităţii.
Condiţia ca informaţiile să vizeze denunţarea unor activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist este şi ea îndeplinită.
Chiar dacă unele informaţii din cele furnizate nu s-ar încadra în această condiţie, faptul că se relata despre alte persoane că ascultă postul de radio „Europa Liberă", despre discuţiile purtate cu alte persoane în legătură cu intenţia de a părăsi ţara, despre legăturile cu cetăţeni străini ale persoanelor cunoscute, dovedesc îndeplinirea acestei condiţii.
Şi condiţia ca informaţiile să vizeze îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale este îndeplinită în cauză deoarece prin informaţiile furnizate a fost vizată îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea de opinie care erau drepturi prevăzute de art. 28 din Constituţia României.
Recurentul invocă faptul că nu s-au prezentat dovezi, înscrisuri, care să dovedească faptul că vreo persoană a fost sancţionată şi, deci, care să arate că activitatea desfăşurată de pârât a avut repercusiuni asupra cuiva, dar aceste susţineri sunt nefondate.
Textul art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 precizează ca informaţiile să vizeze îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu trebuie dovedit faptul că vreo persoană din cele despre care au fost furnizate informaţii ar fi fost sancţionată ca urmare a celor prezentate de recurent.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de S.G. împotriva sentinţei nr. 1746 din 19 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2924/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 2930/2011. Contencios. Refuz acordare... → |
|---|
