ICCJ. Decizia nr. 3015/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3015/2011

Dosar nr. 854/54/2010

Şedinţa publică din 25 mai 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 22 martie 2010, reclamanta H.C. a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii să emită un ordin prin care să i se recunoască dreptul de rezident la specialitatea reumatologie şi să fie anulat actul nr. VIII B/46761 din 14 decembrie 2009, prin care pârâtul a refuzat să soluţioneze favorabil cererea sa.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, deşi a câştigat concursul pentru ocuparea postului de preparator la catedra de reumatologie a Universităţii de Medicină şi farmacie din Craiova, validat de Senatul universităţii la data de 15 iunie 2009, nu a fost confirmată de pârât la rezidenţiat în această specialitate, ceea ce reprezintă o aplicare discriminatorie a prevederilor OG nr. 12/2008, aprobată prin Legea nr. 179/2008.

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 362 din 6 septembrie 2010, prin care a respins acţiunea ca nefondată, constatând că refuzul pârâtului este justificat faţă de dispoziţiile art. 5 alin. (2) din OG nr. 18/2009, în vigoare la data cererii reclamantei şi care au prevăzut că, admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul universitar din domeniul sănătate se face în aceleaşi condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului universitar medical.

Cum reclamanta a solicitat schimbarea specialităţii şi echivalarea rezidenţiatului la data de 1 octombrie 2009, când nu mai erau în vigoare dispoziţiile art. 6 alin. (5) din OG nr. 12/2008, aprobată prin Legea nr. 179/2008, invocate ca temei juridic al cererii sale, instanţa de fond a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea acţiunii şi anularea actului nr. VIII B/46761 din 14 decembrie 2009 emis de pârât.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamanta, solicitând ca în temeiul dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii acţiunii.

Recurenta a susţinut că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 129 alin. (4) C. proc. civ., deoarece nu s-a avut în vedere obiectul acţiunii formulate pentru a se constata refuzul nejustificat al ministerului intimat de a soluţiona cererea sa, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta a criticat hotărârea instanţei de fond şi pentru aplicarea greşită a legii, arătând că, faţă de data de 15 iunie 2009, când a fost validat rezultatul obţinut la concursul pentru ocuparea postului de preparator la catedra de reumatologie, erau aplicabile dispoziţiile art. 6 alin. (5) din OG nr. 12/2008 privind dreptul său de a continua pregătirea în specialitatea obţinută prin concurs. Din acest motiv, recurenta a învederat că, pentru cererea sa de confirmare la rezidenţiat nu erau incidente prevederile OG nr. 18/2009, aplicate de instanţa de fond în mod retroactiv, cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 C. civ. şi art. 15 din Constituţie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 304/1 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea nr. 46761 din 1 octombrie 2009, reclamanta H.C. a solicitat Ministerului Sănătăţii să-i aprobe schimbarea specialităţii medicină de familie, în care a fost confirmată ca urmare a punctajului obţinut la concursul de rezidenţiat din luna noiembrie 2008, în specialitatea reumatologie, motivând că a câştigat concursul validat la data de 15 iunie 2009 pentru ocuparea postului de preparator la catedra de reumatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Ministerul Sănătăţii a respins cererea recurentei – reclamante prin adresa nr. VIII B/46761 din 14 decembrie 2009 şi refuzul astfel exprimat s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 5 alin. (2) din OG nr. 18/2009, potrivit cărora, admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul universitar din domeniul sănătate se face în aceleaşi condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului universitar medical.

Instanţa de fond a constatat corect că adresa pentru care a fost formulată acţiunea în anulare nu reprezintă un refuz nejustificat de a soluţiona o cerere, în sensul definit de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Actul întocmit de ministerul pârât este conform reglementării în vigoare la data formulării cererii de către recurenta - reclamantă şi care a prevăzut că nu pot fi declaraţi rezidenţi într-o anumită specializare decât cei care au obţinut punctajul necesar în urma concursului naţional de rezidenţiat.

În acelaşi sens, prin adresa nr. 5243/05/11/2009, Colegiul Medicilor din România a comunicat ministerului intimat că, situaţia recurentei – reclamante nu este conformă cu reglementările legale pentru a schimba domeniul de specialitate pe care l-a obţinut la concursul de rezidenţiat corespunzător nivelului său de performanţă.

Respectând limitele investirii sale prin cererea de chemare în judecată, instanţa de fond s-a pronunţat asupra obiectului precizat de recurenta - reclamantă, atât cu privire la legalitatea adresei nr. VIII B/46.761 din 14 decembrie 2009, cât şi cu privire la obligaţia ministerului intimat de a emite ordinul de confirmare, astfel că rolul activ al judecătorului a fost exercitat în condiţiile prevăzute de art. 129 C. proc. civ.

Instanţa de fond a făcut de asemenea o corectă aplicare a legii în timp, constatând că raportul juridic dedus judecăţii este supus prevederilor art. 5 alin. (2) din OG nr. 18/2009, faţă de data formulării cererii de către recurenta - reclamantă, astfel că nu sunt aplicabile în cauză dispoziţiile art. 6 alin. (5) din OG nr. 12/2008.

Recurenta – reclamantă a susţinut neîntemeiat că este titulara unui drept câştigat în baza reglementării cuprinse în OG nr. 12/2008, în vigoare la data de 15 iunie 2009, când a fost validat rezultatul său la concursul de ocupare a postului de preparator la catedra de reumatologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova.

Până la data de 31 august 2009, când a intrat în vigoare OG nr. 18/2009, recurentei - reclamante nu i-a fost recunoscut un asemenea drept şi valorificarea lui ulterioară, conform solicitării din data de 1 octombrie 2009, nu poate fi realizată decât cu respectarea condiţiilor impuse prin legea aplicabilă cererii sale de schimbare a specialităţii în care a fost confirmată ca rezident.

Cererea recurentei – reclamante se dovedeşte a fi neîntemeiată şi faţă de prevederile HG nr. 899/2002 privind organizarea învăţământului postuniversitar de specialitate medical, medico-dentar şi farmaceutic uman.

În art. 10 alin. (2) din acest act normativ, s-a prevăzut că, schimbarea specialităţii în care a fost admis rezidentul este posibilă printr-un nou concurs de rezidenţiat şi în cazuri justificate, schimbarea se poate face numai prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, dacă solicitantul îndeplineşte condiţiile minime la specializarea cerută.

Întrucât recurenta - reclamantă nu a dovedit îndeplinirea cerinţelor legale pentru confirmarea sa ca rezident în specialitatea de reumatologie, instanţa de fond a constatat corect că nu există temei pentru admiterea acţiunii formulate în baza Legii nr. 554/2004.

Pentru considerentele care au fost expuse, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de H.C. împotriva sentinţei nr. 362 din 06 septembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3015/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs