ICCJ. Decizia nr. 3065/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 3065/2011

Dosar nr. 10724/1/2010

Şedinţa publică din 26 mai 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.

Prin Hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M. a fost respinsă cererea formulată de D.P., Ş.C. şi H.C.C. procurori în cadrul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi, prin care solicitau recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Plenul C.S.M. a reţinut că din interpretarea dispoziţiilor legale succesive privitoare la organizarea şi funcţionarea D.I.I.C.O.T., prin numirea la această structură specializată, procurorii în cauză nu au dobândit eo ipso gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât promovarea în funcţii superioare de execuţie (pe loc sau efectivă) se putea şi se poate realiza, atât în condiţiile Legii nr. 92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi în prezent (art. 43 din Legea nr. 303/2004, republicată) numai prin examen/concurs, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute de lege (vechime. evaluare profesională, lipsa sancţiunilor disciplinare, existenţa posturilor vacante).

În aceste condiţii, consideră Plenul, dacă s-ar considera că prin numirea, conform procedurii speciale, a procurorilor la structura specializată, aceştia ar dobândi în mod automat gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-ar eluda în mod evident dispoziţiile legale privitoare la promovarea în funcţii superioare de execuţie.

Ca atare, prevederile art. 43, raportat la art. 44 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 304/2004, referitoare la promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se aplică întocmai şi D.I.I.C.O.T.

De asemenea, se arată în motivarea hotărârii atacate, că potrivit art. 35 lit. c) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., republicată, cu modificările şi completările ulterioare, promovarea judecătorilor şi procurorilor este atributul C.S.M., iar nu al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În plus, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, prin art. 75 alin. (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că procurorul revine la parchetul de unde provine sau la un alt parchet unde are dreptul să funcţioneze potrivit legii.

Totodată, arată Plenul C.S.M., potrivit OUG nr. 56/2009, prevederile art. 75 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost completate prin introducerea alin. (111) potrivit căruia „de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la un alt Parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii”.

Împotriva hotărârii Plenului C.S.M., D.P., Ş.C. şi H.C.C. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare recurenţii au arătat că în luna martie 2010 au solicitat C.S.M. recunoaşterea gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca urmare a transferării procurorilor D.P. şi Ş.C., respectiv a promovării concursului organizat în luna octombrie 2010 de D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de H.C.C.

Prin Hotărârea C.S.M. nr. 248 din 30 noiembrie 2004 s-a dispus transferarea procurorului D.P. la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi iar prin ordinul din 17 ianuarie 2005 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numirea în funcţia de procuror şef al Biroului Teritorial Mehedinţi.

Prin Hotărârea C.S.M. din 13 aprilie 2005 s-a dispus transferarea procurorului Ş.C. la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi.

Prin ordinul din 7 decembrie 2009 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus numirea procurorului H.C.C. în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi.

Numirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi s-a făcut pe o perioadă nedeterminată, realizată cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 508/2004 câştigând astfel dreptul de a funcţiona la acest nivel în ierarhia Parchetelor.

De asemenea numirea doamnei procuror H.C.C. s-a realizat în urma admiterii la interviul organizat cu respectarea dispoziţiilor Legii 508/2004, interviu ce a constat în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de asumare a răspunderii, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice, potrivit art. 75 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, aceasta are acelaşi efect ca şi promovarea în urma oricărui concurs sau examen.

Ipoteza conform căreia procurorii D.I.I.C.O.T. nu au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar ridica o gravă problemă asupra validităţii actelor de urmărire penală întocmite de aceştia, echivalând cu o nerecunoaştere a competenţei ce revine procurorilor D.I.I.C.O.T. în exercitarea atribuţiilor specifice acestei structuri înfiinţată prin lege.

Numirea în cadrul D.I.I.C.O.T. s-a făcut aşa cum rezultă din cele expuse anterior coroborat cu actele ce le depunem, în deplină concordanţă cu prevederile legale aplicabile la datele respective, şi cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de lege.

În acest sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal prin Decizia din 8 aprilie 2009 pronunţată în Dosarul nr. 8295/1/2008 şi Decizia din 4 februarie 2009 pronunţată în Dosarul nr. 9252/1/2008.

Recurenţii mai susţin că practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este unitară în această materie, respectiv a recunoaşterii gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie tuturor procurorilor ce şi-au desfăşurat sau îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul D.I.I.C.O.T. cât şi în cadrul D.N.A., ca structuri specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Examinând cauza şi hotărârea recurată în raport cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul formulat de D.P. şi Ş.C. este fondat, iar cel declarat de H.C.C. este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

I. Cu privire la recursul declarat de D.P. şi Ş.C.

Prin Hotărârea C.S.M. nr. 248 din 30 noiembrie 2004 s-a dispus transferarea procurorului D.P. la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi iar prin ordinul din 17 ianuarie 2005 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie numirea în funcţia de procuror şef al Biroului Teritorial Mehedinţi.

Prin Hotărârea C.S.M. nr. 127 din 13 aprilie 2005 s-a dispus transferarea procurorului Ş.C. la D.I.I.C.O.T.- Biroul Teritorial Mehedinţi.

D.I.I.C.O.T. a fost înfiinţată, prin Legea nr. 508/2004, ca structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Legea nr. 304/2004 prevede de asemenea, prin art. 75 alin. (2), că în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează D.I.I.C.O.T., ca structură specializată în combaterea criminalităţii organizate şi terorismului, toate aceste norme exprimând voinţa legiuitorului de a crea o structură specializată în cadrul respectivei unităţi a parchetului, înglobată acesteia, iar nu o entitate distinctă, plasată în afara ierarhiei Parchetelor.

Potrivit art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004, în forma în vigoare la data numirii în funcţie a recurentei, D.I.I.C.O.T. se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul C.S.M., în limita posturilor prevăzute în statutul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Pentru a fi numiţi, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop; interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, a rezistenţei la stres, precum şi a altor calităţi specifice.

Este adevărat că art. 43 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor instituie regula potrivit căreia promovarea procurorilor în funcţii de execuţie se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la Parchete, cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute la art. 44.

Nu se poate nega, însă, că procedura prevăzută de art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 implică, de asemenea, o evaluare, o selecţie a candidaţilor din perspectiva calităţilor profesionale specifice stabilite de legiuitor pentru ocuparea funcţiei de procuror la D.I.I.C.O.T., numai candidaţii declaraţi admişi în urma interviului urmând a fi numiţi, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii.

Aşadar, art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004 reglementează o procedură specială de numire sau promovare într-o funcţie de execuţie, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art. 43 din Legea nr. 303/2004, distincţia pe care intimatul o face între noţiunea de „numire" şi cea de „promovare" având caracter artificial şi bazându-se pe interpretarea strict literală a unor prevederi legale, promovarea, în ultimă instanţă, nefiind altceva decât o numire într-o funcţie superioară celei ocupate de persoana în cauză până la data promovării.

În consecinţă, numirea în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T. a candidaţilor admişi în urma procedurii de selecţie prevăzute de art. 75 din Legea nr. 304/2004 le conferă acestora gradul profesional corespunzător nivelului parchetului din care face parte structura respectivă.

Înalta Curte s-a pronunţat, de altfel, în mod constant, în sensul că gradul profesional reprezintă dreptul unui magistrat de a funcţiona la un anumit nivel în ierarhia instanţelor sau parchetelor, drept care poate fi dobândit prin numire, promovare sau transfer, cu respectarea dispoziţiilor legale ce reglementează cariera magistraţilor.

S-a statuat, de asemenea, că procurorii numiţi în funcţie la D.I.I.C.O.T., în condiţiile art. 75 alin. (3)-(8) din Legea nr. 304/2004, care reglementează o procedură specială, derogatorie de la procedura de drept comun stabilită de art. 43 din aceeaşi lege, dobândesc gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Or, principiul disciplinei jurisdicţionale şi imperativul asigurării unei interpretări şi aplicări unitare a legii impun respectarea practicii jurisdicţiei supreme.

A admite teza contrară, în lipsa unor argumente consistente care să justifice declanşarea procedurii de schimbare a practicii Înaltei Curţi, potrivit art. 26 din Legea nr. 304/2004, ar echivala cu acceptarea unor divergenţe de jurisprudenţă, având ca efect un climat de incertitudine şi insecuritate juridică, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţia României, republicată, şi de art. 6 din C.E.D.O.

Drept urmare, faţă de considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, va admite recursul declarat de D.P. şi Ş.C. şi va anula, în parte, hotărârea atacată în ceea ce îi priveşte pe recurenţi, cu consecinţa obligării intimatului să le recunoască acestora gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

II. Cu privire la recursul declarat de H.C.C.

Se constată că recurenta prin ordinul din 7 decembrie 2009 a fost numită în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T – Biroul Teritorial Mehedinţi.

Este adevărat că jurisprudenţa constantă a secţiei de contencios administrativ, a Înaltei Curţi este în sensul recunoaşterii gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru cei care au fost numiţi în structurile D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., central şi local.

Toate argumentele înfăţişate în hotărârile judecătoreşti invocate de recurent sunt pertinente cauzelor soluţionate anterior adoptării OUG nr. 56/2009 prin care s-a modificat Legea nr. 304/2004 şi care a stipulat, pe de o parte, că promovarea procurorilor se face numai prin concurs şi, pe de altă parte, că „de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. şi D.N.A. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândire ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei”.

Procurorii aflaţi în această situaţie nu mai pot pretinde să li se recunoască gradul de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi după ce au revenit la Parchetele de unde provin sau unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, chiar dacă au fost numiţi sub imperiul legii vechi.

În raport cu prevederile art. 75 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora numirea procurorilor D.I.I.C.O.T. se realizează prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în condiţiile în care recurenta a fost numită într-o astfel de funcţie numai începând cu data de 7 decembrie 2009, prin ordinul nr. 2908, susţinerile acesteia în sensul că prevederile OUG nr. 56 din 27 mai 2009, intrată în vigoare la 4 iunie 2009 nu-i sunt aplicabile nu pot fi primite.

Potrivit art. 75 alin. (111) din Legea nr. 304/2004, introdus prin pct. 1 al art. unic din OUG nr. 56/2009, de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la un alt Parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţii.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt nefondate şi nu pot fi primite.

În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul declarat de H.C.C. împotriva aceleiaşi hotărâri, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de D.P. şi Ş.C. împotriva Hotărârii nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului C.S.M.

Anulează hotărârea atacată în ceea ce îi priveşte pe cei doi recurenţi.

Admite cererile recurenţilor şi obligă C.S.M. să le recunoască acestora gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Respinge recursul declarat de H.C.C. împotriva aceleiaşi hotărâri, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3065/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs