ICCJ. Decizia nr. 3075/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3075/2011
Dosar nr. 222/54/2010
Şedinţa publică din 26 mai 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamantul A.F. a chemat în judecată pârâţii Comisia de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi şi A.N.P.H. - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să anuleze certificatul de încadrare în grad de handicap din 26 iunie 2008, să anuleze Decizia de încadrare în grad de handicap din 23 septembrie 2008 şi să se menţină gradul de handicap stabilit prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 12 iunie 2007, repunerea în situaţia anterioară şi acordarea drepturilor şi facilităţilor prevăzute de lege pentru nevăzători începând cu luna iulie 2008.
Reclamantul a arătat că, în urma unui traumatism cranio-cerebral determinat de o alunecare pe gheaţă nervul ochiului stâng s-a secţionat, pierzându-şi vederea în urma acestui incident, cu actele doveditoare a depus dosarul Comisiei de Evaluare a persoanelor cu Handicap, căreia i-a stabilit gradul accentuat, eliberându-i-se în acest sens certificatul, revizuibil după 12 luni.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico – legale de specialitate prin care să se stabilească diagnosticul, în raport de actele medicale şi de criteriile prevăzute prin ordinul comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 192/2007 al Ministrului Sănătăţii Publice şi să se precizeze evoluţia bolii în sensul de a se menţiona dacă aceasta s-a agravat ori ameliorat.
Prin sentinţa din 21 septembrie 2010 Curtea de Apel Craiova, judecând cauza în fond după casare, a respins acţiunea formulată de reclamantul A.F.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că expertiza medicală efectuată în cauză de I.M.L. Craiova a stabilit că reclamantul prezintă la ochiul stâng – atrofie optică aproape totală. Nu beneficiază de tratament la ochiul drept – hipermetropie mică, Astigmatism hipermetropic cu recomandarea de corecţie optică şi consult cardiologic.
S-a mai stabilit că în perioada 17 mai 2007 – 11 iunie 2008 evoluţia bolii a fost stagnată, iar în perioada 11 iunie 2008 – 05 mai 2010 s-a ameliorat uşor la ochiul drept.
Este adevărat că, iniţial prin certificatul nr. 31180/2007 reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap accentuat, însă valabilitatea acestui act era limitată, respectiv 12 luni de la data emiterii stării sănătăţii reclamantului şi drepturile obţinute în urma emiterii certificatului, fiind supuse revizuirii.
Împotriva sentinţei de fond reclamantul A.F. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., deoarece nu a stăruit prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale.
O primă dovadă că nu şi-a exercitat rolul activ, o reprezintă faptul că în adresa emisă către I.M.L. Dolj, cât şi în motivarea hotărârii, în mod greşit s-a reţinut handicapul reclamantului ca o boală, cerând I.M.L. Dolj să stabilească, dacă boala s-a agravat sau s-a ameliorat.
Ori, boala este un „proces patologic, care afectează organismul, dar care are o anumită etiologie, o anumită stare: de debut, semnalmente, starea ca atare, determinată de mai mulţi factori ca: febră, infecţie, etc. convalescenţă, la care se adaugă starea clinică, starea paraclinică etc.”.
În speţă nu este o boală: cataractă, conjunctivită, glaucom, etc.
Este un handicap oftalmologic, cauzat de un traumatism cerebral, cu secţionarea nervului optic la ochiul stâng.
Ochiul drept, în anul 2007 a avut o acuitate vizuală, pentru care acelaşi medic oftalmolog constatator al afecţiunii şi aceeaşi Comisie de Evaluare a Handicapului, au stabilit gradul II de handicap (accentuat). După îmbătrânirea cu un an, cum putea oare ca acuitatea vizuală a ochiului drept să crească.
Ca atare, acuitatea vizuală, prin îmbătrânire, se diminuează, comparativ cu ochiul miop, care prin îmbătrânire îşi revine la forma normală a imaginilor pe retină.
Recurentul mai susţine că un ordin al ministrului nu poate deroga de la spiritul legii. Ori, legea a fost aceeaşi şi în 2007 şi în 2008, ca atare dispoziţiile ordinului ministrului nu pot abroga prevederile legii.
Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Decizia din 23 septembrie 2008 prin care Comisia Superioară confirmă certificatul de încadrare în gradul mediu de handicap din 23 septembrie 2008 eliberat de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Dolj, s-a emis cu respectarea criteriilor medico-psiho-sociale dispuse de Legea nr. 448/2006, aprobate prin ordinul comun nr. 762 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 al M.S.P. din 2007 pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap.
Reclamantul solicită extinderea efectelor certificatului emis în anul 2007 în anul 2009, ignorând succesiunea de acte normative care a reglementat materia în cauză şi faptul că în prezent sunt incidente dispoziţiile ordinului comun nr. 762 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 al M.S.P. din 2007.
Conform criteriilor din Ordinul Comun al M.M.F.E.S şi M.S.P. nr. 762/1992/2007, avizate de către Comisia de neurologie a Ministerului Sănătăţii, la Cap 1: Funcţiile senzoriale. Subcap. 1: " În evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor vederii, se stabileşte o deficienţă vizuală accentuată şi respectiv încadrarea în grad accentuat de handicap în cazul persoanelor: cu vederea la ambii ochi, cu cea mai bună corecţie, la ochiul cel mai bun, situată între 1/2=0,08(4 metri)- 1/25-0,04(2 metri) sau/şi câmp vizual (manual), la ochiul cel mai bun, redus concentric în jurul punctului de fixaţie la 10-30 grade".
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute în criteriile medico-psiho-sociale.
În baza parametrilor funcţionali, reclamantul este diagnosticat cu OS atrofie optică totală posttraumatică AO hipermetropie mică.
Nu poate fi primită nici susţinerea reclamantului potrivit căreia „dreptul câştigat prin certificatul nr. 31180/2007, privind încadrarea handicapului sau în categoria accentuat nu poate fi diminuat sau anulat” deoarece valabilitatea actului administrativ contestat este limitată în timp respectiv 12 luni de la data emiterii, starea sănătăţii reclamantului şi drepturile obţinute în urma emiterii certificatului sunt supuse revizuirii.
Prin urmare, drepturile conferite prin emiterea certificatului sus menţionat au încetat odată cu valabilitatea acestuia, existenţa şi exercitarea acestora fiind limitată în timp pe durata termenului de 12 luni.
Expertiza medicală efectuată în cauză de I.M.L. Craiova a stabilit că reclamantul prezintă la ochiul stâng – atrofie optică aproape totală. Nu beneficiază de tratament la ochiul drept – hipermetropie mică, Astigmatism hipermetropic cu recomandarea de corecţie optică şi consult cardiologic, iar în perioada 17 mai 2007 – 11 iunie 2008 evoluţia bolii a fost stagnată, iar în perioada 11 iunie 2008 – 05 mai 2010 s-a ameliorat uşor la ochiul drept.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a reţinut că la data emiterii certificatului contestat, dar şi în prezent, reclamantul nu mai îndeplineşte criteriile pentru a fi încadrat în grad de handicap accentuat, având în vedere că evoluţia bolii a stagnat şi chiar, s-a ameliorat uşor, afecţiunile acestuia reprezentând o deficienţă funcţională medie.
Astfel fiind, instanţa de control judiciar constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că certificatul din 26 iunie 2008 şi Decizia din 23 septembrie 2008 sunt emise în mod legal, respingând acţiunea reclamantului.
Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu port fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală pe care o va menţine.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.F., împotriva sentinţei civile nr. 388 din 21 septembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3074/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3079/2011. Contencios → |
|---|
