ICCJ. Decizia nr. 3186/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3186/2011
Dosar nr. 1107/46/2010
Şedinţa publică din 1 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul B.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, obligarea acestora la emiterea deciziei de acordare a titlului de despăgubire ce i se cuvine, în valoare de 2.516.800 lei, în dosarul nr. 1405/FFCC/2008, conform raportului de evaluare întocmit la 4 octombrie 2008.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că prin Hotărârea nr. 10 din 17 aprilie 2007 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Bascov s-a făcut propunerea de acordare a despăgubirilor pentru suprafaţa de 1 ha, teren situat în comuna Bascov pct."La Uiasca", aceasta fiind confirmată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş prin hotărârea nr. 221 din 10 mai 2007.
De asemenea, arată că dosarul cu întreaga documentaţie a fost înaintat de Primăria comunei Bascov Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii (A.N.R.P.), unde a fost constituit dosarul nr. 14025/FFCC/2008 iar, la data de 4 octombrie 2008 a fost întocmit raportul de evaluare a terenului, concluzionându-se că valoarea lui este de 2.516.800 lei.
A mai susţinut reclamantul că a solicitat de mai multe ori urgentarea soluţionării dosarului, însă A.N.R.P., prin adresa nr. 5291/5292/SCFF din 15 iulie 2010 a refuzat soluţionarea, invocând lipsa unor documente, deşi acestea se aflau la dosar, iar prin adresa nr. 5989/5988/SCFF din 5 august 2010 i s-a comunicat că este posibilă restituirea dosarului la Comisia Judeţeană Argeş.
În fine, reclamantul a susţinut că nu există nici un motiv pentru refuzul emiterii titlului de despăgubiri sau pentru întârzierea emiterii lui, deoarece în prezent dosarul este aproape finalizat.
Pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin întâmpinarea formulată a solicitat să se constate lipsa calităţii procesuale pasive a sa, întrucât Decizia de acordare a despăgubirilor este emisă de C.C.S.D. şi nu de A.N.R.P.
Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În argumentele expuse a susţinut că, potrivit sentinţei civile nr. 6331 din 16 noiembrie 2007 emisă de Judecătoria Piteşti a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant prin care acesta solicitase reconstituirea în natură a suprafeţei de 1 ha şi s-a decis că reclamantul nu poate dobândi decât restituirea prin echivalent bănesc a contravalorii suprafeţei de 1 ha pentru a nu fi afectat dreptul lui S.A.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 237/F-C din 22 octombrie 2010 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, a admis cererea formulată de reclamantul B.C. în contradictoriu cu cele două pârâte şi a obligat Comisia Centrală să emită Decizia reprezentând titlu de despăgubiri în ceea ce-l priveşte pe reclamant.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarele:
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.N.R.P., instanţa a constatat că este întemeiată având în vedere că nu are competenţa de a emite decizii de acordare a titlurilor de despăgubiri.
Pe fondul cauzei, instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 16 alin. (4)-(6)2 şi alin. (7) Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât au fost efectuate procedurile de stabilire a despăgubirilor, în dosarul nr. 14025/FFCC/2008 fiind depus şi raportul de evaluare întocmit la 4 octombrie 2008, ce nu a fost contestat de reclamant, astfel că CCSD poate emite decizie pentru acordarea titlului de despăgubiri.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Statul Român – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – „hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii".
Susţine recurenta-pârâtă prin motivele de recurs formulate că în mod neîntemeiat şi nelegal instanţa de fond a considerat că a fost stabilit cu exactitate dreptul de proprietate reconstituit fiecărei persoane îndreptăţite, mai exact a suprafeţei de teren atribuită în natură, după autoarea B.D. şi a modalităţii în care a fost partajată suprafaţa de teren atribuită, reţinându-se ca act doveditor în soluţionarea cauzei declaraţia autentificată sub nr. 1442 din 15 iunie 2010 prin care S.G., în calitate de moştenitor al lui S.A., decalară că a primit în compensaţie o suprafaţă de teren şi că, în consecinţă, nu mai are nici un fel de pretenţii împotriva lui B.C. cu privire la drepturile acordate acestuia prin Decizia reprezentând titlu de despăgubire.
Recurenta-pârâtă precizează că solicitările sale în sensul de a i se comunica actele prin care s-a partajat suprafaţa reconstituită după autoarea B.D. şi titlurile de proprietate sau procesele verbale de punere în posesie după aceeaşi autoare, astfel cum rezultă din adresa nr. 5989/5988/SCFF din 5 august 2010, au rămas fără răspuns din partea intimatului-reclamant.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins potrivit considerentelor ce urmează.
Astfel cum corect a stabilit instanţa de fond, intimatul-pârât este îndreptăţit la emiterea titlului de despăgubire pentru suprafaţa de 1 ha teren situat în comuna Bascov, pct."La Uiasca", refuzul recurentei-reclamante C.C.S.D. de a emite titlul de despăgubire fiind unul nejustificat, potrivit prevederilor art. 2 lit. h) din Legea contenciosului administrativ.
Intimatul-pârât B.C., posesor al Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş nr. 221 din 10 mai 2007 prin care i s-a respins cererea de reconstituire în natură a acestei suprafeţe de teren, propunându-se acordarea de despăgubiri, hotărâre rămasă definitivă prin respingerea plângerii ce a formulat-o, prin sentinţa nr. 6331 din 16 noiembrie 2007 a Judecătoriei Piteşti, definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, a făcut demersurile necesare pentru declanşarea procedurii administrative prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, dosarul întocmit însoţit de documentaţia necesară fiind înaintat de către Primăria Comunei Bascov Secretariatului C.C.S.D. şi înregistrat sub nr. 14025/FF/CC/2008, fiind parcurse etapele prevăzute de lege, inclusiv etapa evaluării prin întocmirea raportului de evaluare la data de 4 octombrie 2008, ce nu a fost contestat de părţi, astfel că recurenta-pârâtă nu are motive pentru a justifica refuzul emiterii deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Instanţa de fond a apreciat în mod corect ca fiind neconcludentă motivarea recurentei-pârâte, în sensul că nu poate trece la emiterea titlului de despăgubire, deoarece nu a fost lămurită problema dreptului la despăgubire pentru numitul S.G. în calitate de succesor al lui S.A., la rândul ei moştenitoare alături de intimatul-pârât pentru terenul în suprafaţă totală de 4,18 ha din care face parte şi suprafaţa de 1 ha în discuţie, de vreme ce această problemă a fost rezolvată, numitul S.G. depunând la dosar o declaraţie autentificată, din care rezultă că a primit în compensaţie o suprafaţă de teren pe raza localităţii comunei Moşoaia, judeţul Argeş, astfel că nu mai are nici un fel de pretenţii împotriva lui B.C. cu privire la drepturile ce i se vor acorda de către instituţiile statului.
Aşadar, este corectă apărarea formulată de intimatul-pârât în sensul că din moment ce dosarul nr. 14025/FF/CC/2008 înregistrat la Secretariatul C.C.S.D. este aproape finalizat, fiind efectuat şi raportul de evaluare al terenului, necontestat de părţi, recurenta-pârâtă în mod corect a fost obligată la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire.
Este adevărat că legea nu prevede un termen pentru emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, dar aceasta nu înseamnă că emiterea deciziei trebuie lăsată la liberul arbitru al comisiei, cu depăşirea unui termen rezonabil, încălcându-se astfel şi dreptul la un proces echitabil al justiţiabilului, potrivit normelor comunităţii europene.
Pentru aceste considerente, constatând că instanţa de fond a pronunţat o soluţie legală şi temeinică şi nu există motive de casare sau modificare a acesteia, recursul declarat de pârâta C.C.S.D. se dovedeşte a fi nefondat şi în baza art. 312 C. proc. civ. va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Statul Român – Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinţei nr. 237/F-C din 22 octombrie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3182/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3200/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
