ICCJ. Decizia nr. 3219/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3219/2011
Dosar nr. 1344/1/2011
Şedinţa publică din 2 iunie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 7 august 2010, reclamanţii HG, T.G., B.I. şi M.M., în contradictoriu cu pârâtul G.R., reprezentat de prim-ministrul E.B., au solicitat instanţei suspendarea HG nr. 737/2010 (publicata în M. Of. nr. 528/29.07.2010), privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că sunt beneficiari ai drepturilor de pensie constituite, conferite şi anterioare Legii nr. 119/2010 şi HG nr. 737/2010, respectiv în baza Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil şi navigant din România, cu respectarea în tot a actelor normative în vigoare la data emiterii deciziilor de pensionare în cauză, iar actul normativ atacat, HG nr. 737/2010, în întregul său încalcă ordinea de drept instituită în România, tratatele internaţionale la care România este parte sau a aderat principiile de drept constituţional, drepturile fundamentale ale cetăţenilor romani, regulile de interpretare şi aplicare ale legii civile în timp instituite de întreaga legislaţie internă anterioară şi consolidate prin decizii ale Curţii Constituţionale şi hotărâri ale Curţii Europene.
Au apreciat reclamanţii că actul a cărei suspendare o solicită încalcă, completează şi modifică chiar şi Legea nr. 119/2010, deşi această hotărâre reprezintă Normele de aplicare ale Legii nr. 119/2010.
Prin Sentinţa Civilă nr. 3504 din 21 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal, au fost respinse excepţiile netimbrării, lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes ca neîntemeiate. A fost respinsă, de asemenea, acţiunea formulata, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în ce priveşte excepţiile invocate, că acţiunea a fost timbrată la termenul din 14 septembrie 2010 cu taxa de timbru de 8 lei şi timbru judiciar de 0,3 lei, iar în susţinerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes pârâtul a invocat chestiuni care ţin de fondul cauzei, respectiv că reclamanţii nu fac dovada dreptului pretins şi a vătămării.
Pe fond, prima instanţă a constatat, în aplicarea art. 14 alin. (1) coroborat cu art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, că nu este îndeplinită prima dintre condiţiile legale pentru suspendarea executării actului, apreciind că împrejurările invocate de reclamanţi nu sunt natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Împotriva sentinţei civile nr. 3504 din 21 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a de contencios administrativ şi fiscal, au formulat recurs în termen legal reclamanţii HG, T.G., B.I. şi M.M., prin care au solicitat admiterea acestei căi extraordinare de atac şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii reclamanţilor şi a dispunerii suspendării HGR. nr. 737/2010 (publicată în M. Of. al României, Partea 1, nr. 528/29.07.2010) privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 lit. c) - h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 645 din 3 februarie 2011, a respins recursul declarat ca nefondat.
Împotriva acestei hotărâri, HG, T.G., B.I. şi M.M. au formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe prevederile art. 317 şi următoarele C. proc. civ.
Ulterior, la data de 1 iunie 2011, înainte de termenul de judecată stabilit la data de 2 iunie 2011, contestatorii HG, T.G., B.I. şi M.M. au depus prin serviciul registratură o cerere prin care au arătat că înţeleg să renunţe la contestaţia în anulare formulată, în temeiul dispoziţiilor art. 246 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit acestor dispoziţii„ Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă".
Pe cale de consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 246 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curtea va lua act de renunţarea la judecata recursului, formulată de contestatori.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea la judecarea contestaţiei în anulare formulată de HG, T.G., B.I. şi M.M. împotriva Deciziei nr. 645 din 3 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3218/2011. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3220/2011. Contencios. Alte cereri.... → |
---|