ICCJ. Decizia nr. 3311/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3311/2011
Dosar nr. 318/39/2010
Şedinţa publică din 8 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin acţiunea formulată la data de 14 aprilie 2010, reclamanta N.A.O. a chemat în judecată Ministerul Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică Botoşani şi Spitalul Orăşenesc Săveni, solicitând constatarea nulităţii ordinelor nr. 2249 din 23 noiembrie şi nr. 2376 din 9 decembrie 2009, reîncadrarea în funcţia de manager al Spitalului Orăşenesc Săveni şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor salariale cuvenite din momentul încetării contractului de management.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că a exercitat funcţia de manager de spital din noiembrie 2008, îndeplinindu-şi corespunzător atribuţiile de serviciu.
Prin ordinele atacate, a mai arătat reclamanta, s-a dispus revocarea sa din funcţie, invocându-se generic, fără nici o motivare, săvârşirea unor abateri de la legislaţia în vigoare, măsura dispusă fiind abuzivă, întrucât nu au fost constatate aspecte imputabile în activitatea de management.
Prin încheierea din 12 iulie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a dispus, în raport de prevederile OUG nr. 48/2010 de modificare şi completare a Legii nr. 95/2006, introducerea în cauză, pentru opozabilitate, a Consiliului Local Săveni.
Aceeaşi instanţă a pronunţat în cauză sentinţa nr. 218 din 1 noiembrie 2010 prin care a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, admiţând aceeaşi excepţie în raport de Consiliul Local Săveni, faţă de care a respins acţiunea ca inadmisibilă.
Curtea de apel a admis acţiunea, a dispus anularea celor două acte administrative contestate şi reîncadrarea reclamantei în funcţia deţinută anterior.
De asemenea, instanţa a obligat Ministerul Sănătăţii la plata drepturilor salariale cuvenite, precum şi la plata sumei de 1500 lei cheltuieli de judecată, la această valoare fiind obligată şi Direcţia de Sănătate Publică Botoşani.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă că auditul efectuat privind activitatea reclamantei ca manager al Spitalului Orăşenesc Săveni nu a respectat obligaţia de notificare a unităţii sanitare verificate şi nici procedura de întocmire a raportului de audit public intern, constatarea abaterilor de la legislaţia în vigoare efectuându-se cu încălcarea normelor metodologice de organizare şi exercitare a auditului.
Împotriva sentinţei au declarat recurs pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Direcţia de Sănătate Publică Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Referitor la calea de atac exercitată de cea de-a doua pârâtă, Curtea va constata că recursul a fost formulat cu depăşirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Astfel, sentinţa instanţei de fond a fost comunicată la 18 noiembrie 2010, termenul legal de recurs expirând la 6 decembrie 2010. Întrucât recursul a fost declarat la data de 8 decembrie 2010, Curtea îl va respinge ca fiind tardiv formulat.
În recursul declarat de Ministerul Sănătăţii s-a criticat în primul rând constatarea lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local Săveni. Sub acest aspect, s-au invocat prevederile OUG nr. 48/2010 şi ale HG nr. 529/2010, în baza cărora această autoritate locală a preluat managementul asistenţei medicale a Spitalului Orăşenesc Săveni, având deci prerogativa de a numi şi revoca managerul unităţii sanitare.
Pe fondul cauzei, pârâtul a învederat că misiunea de audit s-a desfăşurat cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, iar măsura dispusă prin ordinele contestate a avut la bază adresa Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani din 17 noiembrie 2009, prin care directorul coordonator propunea încetarea contractului de management al reclamantei ca urmare a deficienţelor constatate.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul declarat de Ministerul Sănătăţii este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, pe de o parte, ordinele prin care s-a dispus eliberarea din funcţie a reclamantei, începând cu data încetării stării de incapacitate temporară de muncă, ar fi trebuit să îndeplinească toate condiţiile de validitate ale actului administrativ, între care şi cea a motivării acestuia, ca manifestare unilaterală de voinţă a emitentului.
Cerinţa motivării actului administrativ are menirea de a evita dobândirea de către autoritatea publică a unei puteri discreţionare în absenţa oricărei argumentaţii de oportunitate şi legalitate, precum şi de a asigura exercitarea de către persoana căreia i se adresează a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.
Astfel cum a reţinut instanţa de fond, ordinele în litigiu nu au respectat cerinţa motivării, ceea ce atrage anulabilitatea actelor administrative.
Referitor la temeiul de drept invocat de ordinul de eliberare din funcţia de manager, s-a făcut referire la dispoziţiile art. 183/3 lit. l) din Legea nr. 95/2006, potrivit cărora încetarea contractului de management s-a dispus întrucât s-au constatat abateri de la legislaţia în vigoare constatate de organul de control şi instituţiile abilitate în condiţiile legii.
În cuprinsul ordinului iniţial nr. 2249 din 23 noiembrie 2009 s-a făcut trimitere la adresa nr. 11208 din 17 noiembrie 2009 a Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani prin care s-a considerat defectuos managementul exercitat de reclamantă şi s-a propus încetarea contractului, transmiţându-se ministerului nota de constatare nr. 11120 din 13 noiembrie 2009 întocmită de auditorii interni ai direcţiei, în urma controlului din perioada 2-13 noiembrie 2009.
În urma analizei indicatorilor de performanţă, echipa de control a constatat nerealizarea în totalitate a unora dintre aceşti indicatori, respectiv cei de management al resurselor umane, de utilizare a serviciilor, procentul cheltuielilor cu medicamentele şi indicatorii de calitate, opinând pentru acordarea pentru managerul spitalului a calificativului „nesatisfăcător" şi propunând revocarea din funcţie.
S-a mai reţinut în conţinutul notei că reclamanta nu a respectat prevederile ordinului nr. 921/2007 al Ministerului Sănătăţii la încheierea cu directorul medical a contractului de administrare şi de asemenea, a încălcat prevederile art. 11 cap. A 2.2 din contractul de management, întrucât nu a repartizat pe secţii, laboratoare şi compartimente medicale bugetul de venituri şi cheltuieli pe anii 2008-2009.
Însă, prin ordinul emis la 23 noiembrie 2009, Ministerul Sănătăţii nu a dispus încetarea contractului de management prin revocarea din funcţie a managerului pentru nerealizarea indicatorilor de performanţă timp de minimum 1 an, situaţie reglementată de art. 183/3 lit. b) din Legea nr. 95/2006, ci pentru comiterea unor abateri de la legislaţia în vigoare – lit. l) a aceluiaşi articol de lege.
Or, astfel de abateri nu au fost evidenţiate în nota de constatare emisă de auditorii interni, iar cât priveşte evaluarea indicatorilor de performanţă nu au fost respectate criteriile şi punctajele precizate în Ordinul MS nr. 112/2007 pentru a se decide, printr-o analiză pertinentă şi completă, asupra calităţii activităţii de manager desfăşurate de reclamantă.
Referitor la motivul de recurs privind admiterea din oficiu de către instanţa de fond a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Local Săveni care a preluat managementul asistenţei medicale la Spitalul Orăşenesc Săveni, critica formulată nu este întemeiată.
Actele administrative atacate fiind emise de Ministerul Sănătăţii, în urma anulării lor, instanţa a dispus în consecinţă şi revenirea la situaţia anterioară, respectiv la reîncadrarea reclamantei în funcţia de manager şi plata drepturilor salariale, cuvenite, respectiv diferenţa între veniturile încasate pentru funcţia de execuţie exercitată şi cele pentru care era îndreptăţită ca şi conducător la unităţii sanitare.
Chiar dacă managementul asistenţei medicale pentru Spitalul din Săveni a fost transferat la autoritatea administraţiei publice locale, repunerea în vigoare a contractului de management încheiat de reclamantă, în baza legii în vigoare la acea dată, îi este opozabilă şi Consiliului Local Săveni care a preluat spitalul pe bază de protocol încheiat cu Direcţia de Sănătate Publică Botoşani.
În raport de cele expuse mai sus, hotărârea pronunţată fiind legală şi temeinică, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Sănătăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei civile nr. 218 din 1 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul formulat de Direcţia de Sănătate Publică Botoşani împotriva sentinţei civile nr. 218 din 1 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3307/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3317/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
