ICCJ. Decizia nr. 3329/2011. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3329/2011
Dosar nr. 1044/36/2010
Şedinţa publică din 8 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 337/CA din data de 11 octombrie 2010, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamantul S.S. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi A.S. România.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă apreciat că OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională, invocată de către reclamant ca temei al acţiunii sale, nu prevede vreun drept subiectiv susceptibil a fi valorificat în condiţiile Legii nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.S., depunând copii ale acţiunii şi cererilor prezentate instanţei de fond şi arătând că urmează a depune motivele de recurs printr-un memoriu separat.
În data de 6 iunie 2011, recurentul a depus o cerere cuprinzând dezvoltarea motivelor de recurs invocate în susţinerea cererii sale.
Examinând actele şi înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu a fost motivat în termenul legal şi, în consecinţă, urmează a constata nulitatea acestuia.
Art. 302¹ C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ., „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”, iar, potrivit art. 303 alin. (1), „recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.”
Or, din examinarea înscrisurilor depuse, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a formulat recurs la data de 15 octombrie 2010, arătând că va depune motivele de recurs prin memoriu separat.
Cererea acestuia cuprinzând dezvoltarea motivelor de recurs a fost depusă abia la data de 6 iunie 2011, deşi sentinţa recurată i-a fost comunicată la data de 10 decembrie 2010, dată în raport de care termenul pentru depunerea motivelor de recurs s-a sfârşit la 25 decembrie 2010.
În aceste condiţii, Înalta Curte reţine că recurentul nu şi-a îndeplinit obligaţia procesuală instituită de dispoziţiile legale menţionate anterior.
Art. 306 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care ar exista motive de recurs de ordine publică, ce pot fi invocate şi de către instanţă, din oficiu.
În cauză nu s-a constatat existenţa unor motive de recurs de ordine publică şi nici nu s-a făcut dovada existenţei vreuneia din situaţiile prevăzute de art. 103 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 302¹, Înalta Curte urmează a constata nul recursul formulat în cauză de recurentul-reclamant S.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de de S.S. împotriva sentinţei civile nr. 337/CA din data de 11 octombrie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă, fluvială, contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3328/2011. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 3331/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
