ICCJ. Decizia nr. 3333/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3333/2011
Dosar nr. 1506/1/2011
Şedinţa publică din 8 iunie 2011
Asupra contestaţiilor în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 702 din 8 februarie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca tardiv formulat recursul declarat de A.N.A.F. împotriva sentinţei nr. 154 din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Târgu – Mureş, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa de recurs a constatat că recursul a fost declarat în cauză cu depăşirea termenului legal de 5 zile de la comunicare, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Înscrisul depus de recurentă în combaterea excepţiei tardivităţii a fost considerat de instanţa de recurs ca fiind incomplet, astfel că nu a fost avut în vedere la soluţionarea excepţiei de procedură invocată din oficiu.
Împotriva acestei decizii, A.N.A.F. şi Ministerul Finanţelor Publice au formulat în baza dispoziţiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ. contestaţie în anulare, solicitând anularea deciziei contestate şi pe cale de consecinţă, rejudecarea recursului declarat împotriva sentinţei nr. 154 din 21 decembrie 2009 a Curţii de Apel Târgu – Mureş.
Contestatorii au susţinut că soluţia dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale, deoarece recursul a fost respins în raport de data înregistrării la instanţă şi nu s-a avut în vedere data la care a fost expediat prin poşta specială, conform borderoului din 30 martie 2010, depus la termenul de judecată din 8 februarie 2011.
Din conţinutul acestui borderou, contestatorii au arătat că rezultă cu claritate că recursul a fost transmis la Curtea de Apel Târgu-Mureş la data de 30 martie 2010, în termenul legal.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte va respinge ambele contestaţii în anulare ca nefondate, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 318 teza 1 C. proc. civ., invocate ca temei juridic al prezentelor contestaţii în anulare, hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie, când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale.
Motivele pentru care contestatorii au solicitat retractarea deciziei din 8 februarie 2011 nu se încadrează în ipoteza juridică reglementată pentru calea extraordinară de atac exercitată, întrucât nu se referă la erori materiale, legate de aspectele formale ale judecării recursului.
Contestaţia în anulare specială a fost prevăzută de reglementarea susmenţionată pentru cazul erorilor materiale privind actele de procedură şi nu vizează probleme de fond , cum sunt cele referitoare la forţa probantă a înscrisurilor depuse în combaterea excepţiei de tardivitate a recursului.
Deşi au invocat aspecte procedurale, contestatorii au solicitat în realitate anularea deciziei contestate pentru interpretarea dată de instanţa de fond cu privire la relevanţa juridică a borderoului din 30 martie 2010 în soluţionarea excepţiei de tardivitate a recursului.
Instanţa de recurs a apreciat că acest înscris are un conţinut incomplet şi că din acest motiv, nu poate fi reţinut ca o dovadă a expedierii recursului în termenul legal, prin depunerea la 30 martie 2010 în sistemul de colectare , transport, distribuire şi protecţie a corespondenţei clasificate.
Atât depunerea recursului prin borderoul din 30 martie 2010, cât şi valoarea probatorie a acestui înscris au fost analizate de instanţa de recurs şi nu pot constitui obiectul unei noi judecăţi pe calea contestaţiei în anulare prevăzută de lege pentru retractarea hotărârilor date asupra recursului printr-o greşeală materială.
În consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute expres şi limitativ de art. 318 C. proc. civ. pentru retractarea hotărârii instanţei de recurs, Înalta Curte va respinge ca nefondate contestaţiile în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de către A.N.A.F. împotriva deciziei civile nr. 702 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Respinge contestaţia în anulare formulată de către Ministerul Finanţelor Publice, împotriva deciziei civile nr. 702 din 8 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3331/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3350/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|