ICCJ. Decizia nr. 3400/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3400/2011
Dosar nr. 18123/3/2008
Şedinţa publică din 10 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele.
I. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 30 noiembrie 2007, reclamantul D.V. a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, anularea deciziilor nr. 1669 din 13 mai 2007 şi nr. 2749 din 11 septembrie 2007, arătând că aceste decizii au fost emise cu încălcarea dreptului la apărare.
Prin Sentinţa civilă nr. 42 din 14 aprilie 2008, Curtea de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti în baza art. 34 din OUG nr. 24/2008.
Prin Sentinţa civilă nr. 3520 din 10 decembrie 2008, Tribunalul Bucureşti, faţă de modificările aduse la OUG nr. 24/2008 prin Legea nr. 293/2008, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
1. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 1892 din 27 aprilie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul D.V., ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut în esenţă că acţiunea a fost promovată, iniţial, de pârât,ca o contestaţie împotriva deciziilor C.N.S.A.S. nr. 1669 din 13 mai 2007 şi 2749 din 11 septembrie 2007, decizii emise sub imperiul Legii nr. 187/1999, iar ulterior declarării acestei legi ca neconstituţională prin Decizia 51/2008 a Curţii Constituţionale, s-a adoptat OUG 24/2008 care prevede o procedură diferită de verificare şi de deconspirare a peroanelor care au fost lucrători sau colaboratori ai securităţii.
S-a arătat în considerentele sentinţei atacate că, având în vedere faptul că după apariţia OUG nr. 24/2008, constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al securităţii se face de către instanţa de judecată la cererea organului administrativ, litigiul a continuat prin schimbarea calităţii părţilor şi analizarea acţiunii ca o acţiune în constatare, intimatul de la acel moment, devenit reclamant, formulând şi o cerere scrisă de constatare a calităţii de lucrător al securităţii.
Referitor la admisibilitatea cererii, instanţa de fond a apreciat că, întrucât în cauza nu s-a formulat o cerere de constatare a calităţii reclamantului de lucrător al securităţii, de către una din persoanele urmărite, astfel cum prevăd dispoziţiile OUG nr. 24/2008, iar reclamantul nu face parte din nici una dintre categoriile prevăzute, în mod limitativ, la art. 3 din OUG nr. 24/2008, nu se poate constata calitatea pârâtului de lucrător al securităţii.
2. Recursul reclamantului
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit art. 3041 C. proc. civ.
În esenţă, recurentul - reclamant a invocat dezlegarea greşită a situaţiei tranzitorii create ca urmare a modificării cadrului legislativ al deconspirării fostei Securităţi, prin OUG nr. 24/2008 şi prin Legea de aprobare a acesteia.
Mai precis, a arătat că, ulterior formulării cererii precizatoare prin care C.N.A.S. a solicitat constatarea calităţii pârâtului de lucrător al Securităţii, art. 34 alin. (1) din OUG nr. 24/2008 s-a modificat, în sensul că pricinile aflate pe rolul secţiilor civile ale curţilor de apel, în calitate de instanţe de control judecătoresc, învestite potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999, urmau a fi transmise Secţiei Contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţa de control judecătoresc.
În consecinţă, a solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la curtea de apel, în considerarea prevederii legale menţionate.
3. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul – reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanţa de fond a soluţionat în mod corect cererea cu care a fost învestită după modificarea legislativă intervenită ca efect al declarării neconstituţionalităţii Legii nr. 187/1999.
Este de principiu că dispoziţiile procedurale sunt de imediată aplicare, astfel încât, în soluţionarea cauzei, se impunea respectarea procedurii prevăzute de legea nouă, OUG nr. 24/2008, care în art. 34 oferă temei pentru ca instanţa să confere valabilitate unor acte emise sub imperiul legii neconstituţionale, în măsura în care răspund exigenţelor legii noi, sau să le înlăture, în măsura în care nu corespund acestor exigenţe.
Intimatul – pârât a mai arătat că dispoziţiile art. 3 din OUG nr. 24/2008 constituie o concretizare a prevederilor constituţionale care consacră dreptul la informaţie, dar nu pot fi interpretate în sensul posibilităţii demarării „din oficiu" a unor astfel de litigii în care poate fi vătămat dreptul la viaţa personală şi intimă a pârâţilor, fără ca această încălcare să fie justificată.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurent şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., luând în considerare şi apărările intimatului, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prezentul litigiu a fost declanşat sub imperiul Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice, printr-o contestaţie formulată de reclamantul D.V. împotriva deciziilor nr. 1669 din 13 mai 2007 şi nr. 2749 din 11 septembrie 2007 ale Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.A.S.), potrivit art. 16 din actul normativ menţionat.
După învestirea instanţei, Legea nr. 187/1999, modificată şi completată prin OUG nr. 16/2006 , precum şi dispoziţiile art. II şi V din această ordonanţă au fost constatate neconstituţionale, prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 95 din 6 februarie 2008.
Urmare a deciziei Curţii Constituţionale, în considerarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţia României, a fost adoptată OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii publicată în M.Of. nr. 182 din 10 martie 2008, care în art. 34, în forma sa iniţială, prevedea următoarele:
„Cauzele aflate pe rolul instanţelor civile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se trimit instanţelor de contencios administrativ competente. Acestea, la primul termen de judecată, verifică dacă părţile stăruie în continuarea judecăţii, iar în caz afirmativ continuă judecata potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, examinând cauza sub toate aspectele şi apreciind care acte şi lucrări efectuate rămân valabile".
În acel context legislativ, care nu oferea suficiente elemente pentru orientarea clară a conduitei destinatarilor normei juridice, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a depus la dosar o acţiune în constatare a calităţii pârâtului D.V. de lucrător al Securităţii (f.9-13 dosar 18123/3/2008 al Tribunalului Bucureşti), din momentul respectiv, calităţile procesuale ale părţilor fiind inversate.
Ulterior, prin Legea nr. 293/2008, de aprobare a OUG nr. 24/2008, art. 34 a fost modificat, căpătând următorul conţinut:
„Cauzele aflate pe rolul secţiilor civile ale curţilor de apel, în calitate de instanţe de control judecătoresc, ca urmare a exercitării căii de atac prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, cu modificările şi completările ulterioare, împotriva deciziilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se transmit Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, ca instanţă de control judecătoresc. Aceasta, la primul termen de judecată, va continua judecarea cauzelor cu luarea în considerare a probelor admise şi a actelor procesuale efectuate de instanţa civilă.
Cauzele aflate pe rolul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti se transmit, de îndată, Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti".
Întrucât a fost învestită în temeiul acestei norme tranzitorii, Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, era datoare să pună în discuţia părţilor şi să clarifice obiectul acţiunii şi cadrul procesual, luând în considerare actele procesuale ale părţilor, în succesiunea lor, prin prisma evoluţiei cadrului legislativ.
Neprocedând în acest mod şi verificând admisibilitatea acţiunii exclusiv prin prisma noilor prevederi ale OUG nr. 24/2008, fără să ţină seama de normele tranzitorii citate mai sus, a încălcat prevederile art. 34 din OUG nr. 24/2008, în forma în vigoare la data pronunţării sentinţei şi nu a mai exercitat nici un control asupra deciziilor C.N.S.A.S., pe care iniţial intimatul D.V. le contestase.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere considerentele expuse şi împrejurarea că prima instanţă nu a cercetat fondul cauzei, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul şi va casa sentinţa, cu trimiterea cauzei la aceeaşi curte de apel, care urmează să rejudece litigiul ca instanţă de control judecătoresc, în temeiul art. 34 din OUG nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 1892 din 27 aprilie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 3393/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3413/2011. Contencios → |
---|