ICCJ. Decizia nr. 3436/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3436/2011
Dosar nr. 779/42/2010
Şedinţa publică din 14 iunie 2011
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 196 din 23 septembrie 2010, Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul E.V., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu handicap pentru Adulţi şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Târgovişte, prin care solicita anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 5375 din 07 iunie 2010 şi a certificatului nr. 24253 din 18 ianuarie 2010 şi procedarea la evaluarea medicală, în condiţiile Ordinului nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
Aşa cum rezultă din actele medicale depuse la dosar, reclamantul a fost diagnosticat cu deficienţă funcţională accentuată, respectiv spondilită anchilozantă formă axială şi periferică, HLA B 27 – stadiul IV, în tratament cu Remicade şi Sulfasalazină.
Potrivit Ordinelor nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P., Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a stabilit că reclamantul prezintă o deficienţă funcţională accentuată, grad handicap accentuat – cod boala M45.- M 16.
Reţinând că, potrivit art. 2 alin. (19 din HG nr. 430/2008, Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap are ca atribuţie specială încadrarea adultului în grad de handicap, instanţa de fond a constatat că acţiunea reclamantului este neîntemeiată, apreciind că încadrarea făcută de pârâtă prin actele contestate respectă prevederile Ordinului nr. 762/2007 al M.M.F.E.S. şi actele medicale depuse la dosarul cauzei.
Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul.
În motivarea recursului formulat, întemeiat pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ., recurentul-reclamant a reţinut în esenţă că instanţa de fond nu a verificat decât concordanţa deciziei nr. 5375 din 07 iunie 2010 cu Ordinul nr. 762/2007 fără a analiza obiectul plângerii sale care viza schimbarea diagnosticului din handicap grav cu asistent personal în handicap accentuat deşi la dosar nu exista nici un act medical din care să rezulte că s-ar fi înregistrat vreo ameliorare faţă de anul 2009.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Analizând sentinţa atacată în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente în cauză, cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.
În fapt, prin certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 24253 din 18 ianuarie 2010 emis de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap recurentul-reclamant a fost încadrat în gradul de handicap accentuat, fiind diagnosticat cu deficienţă funcţională accentuată.
Urmare a contestaţiei formulate împotriva acestui certificat, prin Decizia ce încadrare în grad de handicap nr. 5375 din 07 iunie 2010, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi a reţinut conform diagnosticului clinic Cod Boală M 45 M 16, respectiv deficienţă funcţională accentuată – cod handicap 1.
Verificând legalitatea actului administrativ atacat instanţa de fond a reţinut în mod corect, în raport de prevederile Ordinului nr. 762/2007 al MMFES nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al MSP faptul că încadrarea în grad de handicap este în conformitate cu prevederile Ordinului cât şi a actelor medicale depuse la dosarul cauzei.
Susţinerile recurentului-reclamant referitoare la schimbarea eronată a gradului de handicap, respectiv din handicap grav în handicap accentuat nu pot fi primite, din probele administrate în cauză rezultând faptul că atât certificatul cât şi Decizia de încadrare contestată au fost emise cu respectarea criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al MMFES şi nr. 1992/2009 al MSP.
Astfel fiind reţinând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de către instanţa de fond, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul E.V. împotriva sentinţei nr. 196 din 23 septembrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3434/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 3437/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
