ICCJ. Decizia nr. 3479/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3479/2011
Dosar nr. 523/1/2011
Şedinţa publică din 15 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin hotărârea nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată de S.D.C., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin.
2. Motivele de fapt şi de drept pe care s-a întemeiat soluţia Plenului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că S.D.C. are gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă judecătorie, că a fost numit în funcţia de procuror la D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Brăila, prin Ordinul nr. 1405 din 29 iunie 2009, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi faptul că nu a susţinut un concurs de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Raportat atât la dispoziţiile Legii nr. 92/1992, republicată, cât şi ale Legii nr. 303/2004, în vigoare în prezent, Plenul a apreciat că, prin numirea la D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Brăila, S.D.C. nu a dobândit eo ipso gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât promovarea în funcţii superioare de execuţie este posibilă numai prin susţinerea unui concurs.
Plenul a mai reţinut că numirea procurorilor la D.I.I.C.O.T. respectă o procedură specială, iar a dobândi în mod automat gradul profesional solicitat nu ar avea suport legal, întrucât dispoziţiile art. 30 din OUG nr. 43/2002 prevăd în mod expres că normele Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, se aplică corespunzător şi D.I.I.C.O.T., nefiind reglementată o excepţie de la regula promovării prin concurs.
Plenul a mai invocat şi prevederile art. 87 alin. (9¹) din OUG nr. 56/2009, potrivit căruia procurorii care au activat la D.I.I.C.O.T. revin la parchetul de unde provin, redobândind gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare avute anterior.
Împotriva hotărârii nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a declarat recurs S.D.C., susţinând că această hotărâre este nelegală pentru următoarele motive, respectiv argumente:
- Legea nr. 508/2004, modificată şi completată prin OUG nr. 131/2006, reglementează modul de numire a procurorilor la D.I.I.C.O.T. prin dispoziţii speciale, derogatorii de la dreptul comun în materia promovării procurorilor în funcţii de execuţie sau de conducere, reprezentat de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
- promovarea interviului susţinut în condiţiile legii conferă magistratului dreptul la gradul profesional corespunzător structurii pentru care a fost organizată forma de selecţionare şi pe acela de a activa la D.I.I.C.O.T. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- nerecunoaşterea în favoarea sa a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar echivala cu o nerecunoaştere a competenţei ce revine procurorilor D.I.I.C.O.T. în exercitarea atribuţiilor specifice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
- nu se poate susţine că există o discriminare în ceea ce priveşte modul de promovare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, între procurorii D.I.I.C.O.T. şi procurorii care urmează procedura prevăzută de Legea nr. 303/2004, deoarece această diferenţiere este justificată de necesitatea combaterii infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism, materializată în adoptarea Legii nr. 508/2004.
În drept recurentul şi-a încadrat recursul, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată.
Alăturat recursului au fost depuse hotărârea atacată şi actele care au stat la baza acesteia, precum şi practică judiciară.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin OUG nr. 56 din 27 mai 2009 publicată în M. Of. nr. 381/04.06.2009 prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară au fost completate în sensul introducerii, la art. 75, a alin. (111) şi la art. 87 alin. (91) care prevăd că „de la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul D.I.I.C.O.T. şi D.N.A. îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei”.
Aceste prevederi vin să înlăture orice dubiu în ceea ce priveşte modalitatea de promovare a procurorilor, inclusiv a celor din structurile D.I.I.C.O.T. şi D.N.A., în sensul că aceasta se face numai prin concurs şi în condiţiile de vechime prevăzute de art. 43-47 din Legea nr. 303/2004, republicată, iar numirea în cadrul acestor structuri conferă - pe perioada exercitării funcţiei - dreptul de a fi salarizat în condiţiile anume prevăzute şi de a exercita atribuţiile ce intră în competenţa specializată a acestor direcţii, dar nu conferă automat şi gradul de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Această interpretare a OUG nr. 56 din 27 mai 2009 rezultă din înţelesul noţiunii de promovare în funcţii superioare de execuţie, ce reprezintă o recunoaştere cu caracter permanent a performanţelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componentă a carierei acestora, un drept câştigat în evoluţia carierei profesionale.
Totodată, în ceea ce priveşte practica judecătorească ulterioară intrării în vigoare a OUG nr. 56/2009, prin Decizia nr. 2614 din 18 mai 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat la recunoaşterea gradului profesional de procuror corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în favoarea altui recurent doar pentru perioada exercitării funcţiei în cadrul structurilor D.I.I.C.O.T.
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.D.C. împotriva hotărârii nr. 1188 din 16 decembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3446/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3483/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
