ICCJ. Decizia nr. 3497/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3497/2011
Dosar nr. 11018/2/2009
Şedinţa publică din 16 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii.
Prin cererea formulată, reclamantul C.N.S.A.S. a chemat în judecată pe pârâtul B.C.S., solicitând să se constate calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat în esenţă că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, pârâtul furnizând informaţii care se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, aşa cum rezultă din actele dosarului, iar acţiunile sale în această calitate au încălcat dreptul de exprimare şi libertatea opiniilor.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, arătând că activitatea desfăşurată nu se încadrează în prevederile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, că nu a semnat niciun angajament şi nu a fost remunerat, că subiecţii nu au avut de suferit de pe urma relatărilor sale, puţine şi vagi, au fost avansaţi, nu au făcut arest şi nu le-au fost îngrădite drepturile şi libertăţile fundamentale.
2. Hotărârea instanţei de fond.
Prin sentinţa civilă nr. 2240 din 11 mai 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul B.C.S.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
Potrivit art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de colaborator al Securităţii este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii; a doua condiţie vizează calitatea informaţiei furnizate, în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist; iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Instanţa a reţinut că toate aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ, iar, în speţa de faţă, pârâtul nu a semnat vreun „angajament”, prin care să se angajeze să sprijine organele de Securitate prin furnizarea de informaţii, prin care să denunţe activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.
S-a mai reţinut de către instanţă faptul că din nota de constatare şi din actele depuse la dosar rezultă că, într-adevăr, pârâtul a fost recrutat pe sentimentele patriotice, fiind singurul român care ştia limba maghiară, a fost racolat pentru a traduce presupuse discuţii conspirative împotriva integrităţii teritoriale a României ale unor etnici maghiari, însă din dosarul personal rezultă că singurele informaţii furnizate de pârât sunt informaţii cu caracter general, care, în mod evident, nu se încadrează în categoria informaţii prin care s-ar fi denunţat activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist.
Instanţa a constatat că pârâtul nu a furnizat nicio informaţie prin care să fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi, analizând cererea în raport de ansamblul probator administrat în cauză, a apreciat că reclamantul nu a făcut dovada susţinerilor sale, astfel încât a respins acţiunea ca neîntemeiată, nefiind identificată nicio informaţie din cele furnizate de reclamant, prin care să fi denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
3. Recursul formulat de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 2240 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul consideră că denunţul venit din partea intimatului, respectiv că „deseori a manifestat atitudine duşmănoasă la adresa stagiului militar din unitate şi chiar a regimului nostru”, îndeplineşte prima condiţie de fond impusă de prevederile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, cu privire la denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, cât şi cea de-a doua condiţie, referitoare la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale.
Intimatul putea şi trebuia să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiilor furnizate.
Asupra persoanei denunţate, Securitatea urma să desfăşoare activităţi suplimentare de verificare, iar aceste verificări echivalau cu încălcarea dreptului la viaţă privată.
Este cât se poate de clar că intimatul s-a referit la regimul comunist şi nu la regimul cazon.
4. Apărările formulate de intimatul-pârât B.C.S.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, în speţă nu există angajament semnat, pentru că s-a refuzat colaborarea cu Securitatea, iar cele patru note scrise au fost dictate de organele Securităţii, sub presiune, în timpul stagiului militar obligatoriu.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este nefondat.
1.1. Se constată că intimatul-pârât a semnat un singur document cu numele conspirativ P.I., la 13 martie 1965 şi intitulat „Listă cuprinzând prietenii şi cunoştinţele sursei”.
1.2. Se reţine din cuprinsul documentului, că despre numiţii S.A., O.J. şi P.G.H., intimatul a relatat că au o atitudine de preamărire a maghiarilor în comparaţie cu românii şi iau parte la discuţii pe această temă.
1.3. În privinţa comportării lui I.V., intimatul a arătat că „deseori a manifestat atitudine duşmănoasă la adresa stagiului militar din unitate şi chiar a regimului nostru”.
1.4. Informaţiile referitoare la „atitudinea de preamărire a maghiarilor în comparaţie cu românii”, precum şi „atitudinea duşmănoasă la adresa stagiului militar din unitate, nu pot fi calificate ca fiind informaţii despre atitudini potrivnice regimului comunist”.
1.5. Este firesc ca fiecare etnie să reliefeze calităţile în raport cu altă etnie, iar critica la adresa unităţii unde se desfăşura stagiul militar nu poate fi echivalentă cu o critică la adresa regimului comunist.
1.6. În ceea ce priveşte sintagma „şi chiar regimului nostru”, aceasta este prea vagă pentru a se aprecia, cu certitudine, la care anume regim se referea intimatul.
1.7. Chiar şi în ipoteza în care s-ar dovedi în mod cert că afirmaţia s-a făcut împotriva regimului comunist, aceasta nu îndeplineşte criteriile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
1.8. Astfel, informaţiile trebuie să se refere la atitudini potrivnice regimului comunist, adică să existe o relatare în concret a activităţii/atitudinii persoanei pentru a se aprecia asupra caracterului potrivnic regimului comunist.
1.9. Locuţiunea „şi chiar regimului nostru” nu oferă informaţii asupra atitudinii pe care a avut-o persoana, pentru ca, în prezent, în momentul analizării acesteia să se poată determina cu certitudine asupra calităţii de colaborator al Securităţii a intimatului, în sensul prevederilor art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008.
2. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, se va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 2240 din 11 mai 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3495/2011. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 3498/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
