ICCJ. Decizia nr. 3500/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3500/2011
Dosar nr. 28895/54/2009/a1
Şedinţa publică din 16 iunie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul cauzei.
Prin cererea formulată, reclamantul D.M. a solicitat anularea actelor administrative, respectiv Ordinul nr. 5406 din 30 septembrie 2009 emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), Decizia nr. 1849 din 08 septembrie 2009 emisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj (I.Ş.J. Dolj) şi Decizia nr. 649 din 31 august 2009, emisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj (I.Ş.J. Dolj), suspendarea Ordinului nr. 5406 din 30 septembrie 2009 emis de MECI şi a Deciziei nr. 1849 din 08 septembrie 2009, emisă de I.Ş.J. Dolj, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare şi obligarea pârâtelor la repunerea în situaţia anterioară, la plata drepturilor salariale pe perioada 30 septembrie 2009 până la data reîncadrării efective, precum şi la plata de daune morale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr.1849 din 08 septembrie 2009 emisă de I.Ş.J Dolj a încetat contractul de management, iar prin Ordinul nr. 5406 din 30 septembrie 2009 emis de M.E.C.I. s-a dispus eliberarea reclamantului din funcţia de director al Liceului Teoretic Henri Coandă din Craiova, pentru faptul că prin Decizia nr. 1849/08 septembrie 2009 emisă de I.Ş.J. Dolj îi fusese acordat un punctaj de 57,50 puncte, ceea ce a atras acordarea calificativului „nesatisfăcător", calificativ ce nu corespunde stării reale de fapt, deoarece în anul anterior obţinuse calificative maxime şi îi fusese acordată o diplomă de excelenţă.
Ca motiv de nelegalitate a tuturor actelor administrative a invocat faptul că respectivele acte administrative nu i-au fost comunicate niciodată, ele fiind comunicate doar liceului, reclamantul fiind în internat în spital şi ulterior în concediu medical, iar, când a aflat din presă că a fost demis, a atacat actele, însă în procedura prealabilă demersul a fost respins ca tardiv.
A solicitat suspendarea, motivând faptul că i-au fost produse prejudicii de natură morală şi materială, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea suspendării.
Cu privire la fondul cauzei, reclamantul a arătat că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării nu s-a implicat în rezolvarea cererii adresate de către reclamant, făcând trimitere la Metodologia de evaluare, fără să explice în concret cum s-a aplicat în cazul său, cum s-a făcut evaluarea activităţii sale, după ce criterii, şi motivele pentru care s-a înlăturat autoevaluarea făcută de către reclamant şi care a fost confirmată de către inspectorul de sector.
Reclamantul a mai arătat că prin îndepărtarea nelegală din funcţie i s-au creat grave prejudicii morale, fiind cunoscut ca un om serios în localitatea de domiciliu, ataşat activităţii de conducător al liceului şi mai ales activităţii didactice.
La data de 25 noiembrie 2009 pârâtul M.E.C.I. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii ca nefondată, arătând că ordinul atacat a fost emis în condiţii legale, încetarea contractului de management educaţional fiind o consecinţă firească a obţinerii calificativului „nesatisfăcător" în urma evaluării anuale, iar în ce priveşte cererea de suspendarea a executării actului administrativ s-a arătat că măsura luată faţă de reclamant este temeinică şi legală şi că cererea de suspendare este practic nemotivată.
2. Hotărârea instanţei de fond.
2.1. Prin încheierea din 07 decembrie 2009 a fost admisă cererea de suspendare formulată de reclamantul D.M. şi s-a dispus suspendarea Ordinului nr. 5406 din 30 septembrie 2009 emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi a Deciziei nr. 1849 din 08 septembrie 2009 emisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, până la soluţionarea irevocabilă a acţiunii în anulare.
Au fost reţinute ca fiind îndeplinite cerinţele prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată, pentru suspendarea executării actului administrativ, respectiv: cazul bine justificat şi prevenirea producerii unei pagube iminente.
La data de 16 aprilie 2010, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj a depus concluzii scrise, prin care a invocat excepţia lipsei procedurii prealabile, în raport de prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Referitor la Decizia nr. 1849 din 08 septembrie 2009 emisă de I.Ş.J. Dolj, prin care s-a dispus încetarea contractului de management educaţional încheiat cu reclamantul, pârâtul a apreciat că este legală, având în vedere că în urma evaluărilor anuale reclamantul a primit calificativul "nesatisfăcător", calificativ acordat cu respectarea prevederilor legale, în mod obiectiv, ca urmare a constatării unor deficienţe care rezultă din raportul de evaluare.
Prin Sentinţa nr. 230 din 26 aprilie 2010 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul D.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Bucureşti şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj; a anulat Ordinul nr. 5046 din 30 septembrie 2009 emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Decizia nr. 1849 din 08 septembrie 2009 şi Decizia nr. 643 din 31 august 2009, emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj; a dispus reintegrarea reclamantului pe funcţia deţinută anterior şi a obligat pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj la plata drepturilor salariale, începând cu 30 septembrie 2009 şi până la reintegrarea efectivă; a respins cererea de acordare a despăgubirilor sub formă de daune morale.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
Instanţa a apreciat că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi faţă de împrejurarea necomunicării actelor administrative către reclamant, cererile de revocare a actelor administrative adresate de către reclamant pârâţilor M.E.C.I. la 25 septembrie 2009 şi respectiv I.Ş.J. Dolj la 07 octombrie 2009 reprezintă procedura prealabilă efectuată în termen, astfel că a respins excepţiile tardivităţii procedurii prealabile şi a lipsei acesteia, invocate de către cei doi pârâţi.
Cu privire la fondul cauzei, instanţa a reţinut că Decizia nr. 1849 din 08 septembrie 2009, emisă de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj şi Ordinul nr. 5406 din 30 septembrie 2009, emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, sunt lovite de nulitate atât din punct de vedere intrinsec, cât şi din punct de vedere extrinsec, în raport de prevederile capitolului XII art. 1 din contractul de management al reclamantului, ale art. 146 din Legea nr. 128/ 1997, art. 50 lit. b), art. 55 lit. c), art. 60alin.(1) lit. a) şi art. 76 şi următoarele din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa a constatat că cele două acte au fost emise în perioada în care reclamantul se afla în concediu de incapacitate de muncă, constatată prin certificate medicale, fiind încălcate dispoziţiile imperative ale legii, astfel că actele sunt lovite de nulitate absolută.
În ceea ce priveşte cauza extrinsecă, instanţa a reţinut că, în raport de prevederile art. 52 din Legea nr. 128/1997 şi ale art. 1) alin. (2) din Metodologia de evaluare a directorilor şi directorilor adjuncţi de la unităţile de învăţământ, aprobată prin OMEN nr. 4990 din 11 noiembrie 1998, acordarea calificativelor reprezintă o prerogativă a angajatorului, astfel că instanţa nu are competenţa de a acorda ea însăşi vreun calificativ, însă procedura de acordare a calificativului este supusă controlului judiciar sub aspectul respectării legalităţii, puterea discreţionară a angajatorului neputând depăşi limitele legalităţii.
Sub acest aspect, instanţa a reţinut că în cauză evaluarea activităţii manageriale a reclamantului s-a realizat, iniţial, prin completarea fişei de autoevaluare, la data de 15 iulie 2009, punctajul fiind de 97,25 puncte, confirmat de inspectorul şcolar de sector, prin evaluarea efectuată la data de 20 iulie 2009; în cauză, însă, a avut loc şi o reevaluare a activităţii manageriale a reclamantului, în urma căreia acestuia i s-a acordat un punctaj de 57,5 puncte, corespunzător calificativului „nesatisfăcător", aprobat în final de Consiliul de Administraţie al I.Ş.J. Dolj.
Din conţinutul raportului de reevaluare rezultă că anumite capitole şi subcapitole, unde a fost modificat punctajul faţă de cel acordat prin autoevaluare nu sunt motivate deloc, iar la altele motivarea este fie lapidară, fie se folosesc noţiuni de maximă generalitate, fie este insuficientă.
De asemenea, instanţa a constatat că nici în hotărârea Consiliului de Administraţie nu s-a procedat la o descriere a constatărilor care au determinat calificativele pentru criteriile unde s-a realizat depunctarea şi nu se motivează în detaliu calificativul acordat şi, totodată, discuţiile şi stabilirea calificativului au avut loc în lipsa reclamantului, acesta fiind în imposibilitate de a-şi formula apărări ca urmare a stării de boală în care se afla.
Instanţa de fond a reţinut astfel că actul administrativ atacat este nemotivat, motivarea reprezentând o obligaţie generală a autorităţii publice, aplicabilă oricărui act administrativ, îndeplinind un dublu rol: acela de transparenţă în profitul beneficiarului actului, care va putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, precum şi acela de a conferi instanţei un instrument eficient în vederea realizării controlului judiciar, având astfel posibilitatea de a verifica elementele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ, iar sancţiunea pentru nemotivarea actului administrativ nu poate fi decât anularea acestuia.
Pentru aceste considerente instanţa a admis în parte acţiunea formulată şi a anulat Ordinul nr. 5046 din 30 septembrie 2009, emis de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării, Decizia nr. 1849 din 08 septembrie 2009 şi Decizia nr. 643 din 31 august 2009, emise de Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj şi a dispus reintegrarea reclamantului pe funcţia deţinută anterior şi a obligat pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj la plata drepturilor salariale începând cu 30 septembrie 2009 şi până la reintegrarea efectivă.
În ceea ce priveşte petitul privind acordarea despăgubirilor sub forma daunelor morale, instanţa l-a respins, reţinând că nu s-a produs vreo dovadă privind prejudiciul moral suferit de către reclamant, apreciindu-se totodată că reparaţia acordată de către instanţă prin anularea actelor administrative şi repunerea în situaţia anterioară, cu plata drepturilor salariale corespunzătoare, este suficientă şi acoperitoare.
3. Recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împotriva Sentinţei nr. 230 din 26 aprilie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Se arată că, potrivit raportului asupra activităţii manageriale a directorilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat de nivel liceal – anul şcolar 2008-2009, intimatul a obţinut un punctaj de 57,5 puncte şi că ordinul atacat este consecinţa obţinerii la evaluarea anuală a unui calificativ necorespunzător, situaţie în care, potrivit dispoziţiilor legale, postul se vacantează, iar directorul este eliberat din funcţie.
Intimatul-reclamant a completat raportul de autoevaluare şi a acordat un punctaj de 97,25 puncte, de unde rezultă că are cunoştinţă despre modalitatea de evaluare.
Echipa de evaluare nu are obligaţia să acorde acelaşi punctaj pe care şi l-a acordat persoana evaluată.
În conformitate cu procedurile adoptate de I.S.J. Dolj, calificativul a fost comunicat unităţii şcolare prin adresa nr. 6834/2009, însă intimatul nu a participat la şedinţa consiliului de administraţie al I.S.J. Dolj şi nici nu a adus la cunoştinţă motivele absenţei.
În opinia recurentului, calificativul este un atribut exclusiv al angajatorului şi nu poate fi cenzurat de instanţa de judecată.
4. Apărările formulate de intimatul-reclamant D.M..
Prin întâmpinare, intimatul solicită respingerea recursului ca nefondat, susţinând netemeinicia criticilor sub aspectul lipsei de competenţă a instanţei de judecată de a exercita controlul de legalitate asupra actelor administrative.
Intimatul mai arată că în şedinţa din 4 iunie 2011, Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Judeţean Dolj a hotărât să îi acorde calificativul „foarte bine" în anul şcolar 2008-2009.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este nefondat.
1.1. Împrejurarea că în data de 6 aprilie 2011, în urma reanalizării activităţii manageriale desfăşurate de intimat în perioada 2008-2009 s-a hotărât acordarea calificativului „foarte bine", cu un punctaj de 96 puncte, contrazice în totalitate motivele de recurs formulate de recurent şi reprezintă totodată, un argument întemeiat de respingere a recursului.
1.2. Noul punctaj (96 puncte) obţinut de intimat este foarte apropiat de cel acordat la autoevaluare (97,25 puncte) şi confirmă faptul că prima evaluare nu a respectat prevederile legale.
1.3. Astfel cum a constatat şi prima instanţă, capitolele şi subcapitolele unde a fost modificat punctajul faţă de cel acordat la autoevaluare, nu au fost motivate sau motivarea este lapidară, insuficientă.
Nu s-a procedat la o descriere a constatărilor care au modificat calificativele, s-au folosit noţiuni de maximă generalitate.
1.4. Este adevărat că instanţa de judecată nu poate acorda ea însăşi un alt calificativ, dar are competenţa să se pronunţe asupra respectării legalităţii procedurii urmare în privinţa fiecărui punct contestat.
În situaţia în care se constată abateri, nereguli care nu pot fi îndreptate decât prin anularea actului administrativ, fiind de o anumită gravitate, instanţa de judecată are competenţa prevăzută de art. 8 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată să dispună anularea actului şi obligarea autorităţii să repare paguba pricinuită reclamantului, cum în mod corect a şi procedat instanţa de fond.
1.5. Dreptul angajatorului de a evalua angajatul şi a acorda calificative anuale nu poate fi exercitat abuziv, cu încălcarea prevederilor legale.
Rolul instanţei de contencios administrativ este acela prevăzut de Legea contenciosului administrativ, de a controla legalitatea actelor administrative şi a sancţiona excesul de putere al autorităţilor publice, ceea ce în cauză a şi realizat judecătorul fondului, prin admiterea acţiunii reclamantului.
2. Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs invocate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.
3. Văzând şi dispoziţiile art. 274 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împotriva sentinţei nr. 230 din 26 aprilie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul-pârât M.E.C.T.S. la plata către intimatul-reclamant D.M. a sumei de 2.000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3496/2011. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 3502/2011. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
