ICCJ. Decizia nr. 3620/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3620/2011
Dosar nr. 11110/2009
Şedinţa publică de la 22 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3432 din 17 septembrie 2010 a admis acţiunea formulată de reclamanţii C.S., C.A., C.M. şi L.A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru cetăţenie pe care a obligat-o să procedeze la avizarea/analizarea cererii de redobândire a cetăţeniei române formulate de reclamanţi, într-un termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.
Totodată, a obligat pârâta să plătească reclamanţilor 4,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că autoritatea pârâtă are obligaţia de a înregistra şi soluţiona cererile persoanelor care doresc redobândirea cetăţeniei române, cu respectarea dreptului oricărui cetăţean la soluţionarea cererii într-un termen rezonabil, înlăturând apărarea pârâtei privind imposibilitatea de procesare a cererilor datorită capacităţii limitate a Secţiei Consulare din cadrul Ambasadei României la Chişinău, cu motivarea că pârâta nu a făcut nicio probă în acest sens, iar în raport de dispoziţiile imperative ale Legii nr. 554/2004, soluţionarea cererilor trebuie să se realizeze într-un termen de 30 de zile de la formulare.
De asemenea, a respins capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, reţinând că prin obligarea autorităţii pârâte la analizarea cererii formulate de reclamant în termenul solicitat, se acoperă prejudiciului moral suferit.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs pârâta Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.
În motivele de recurs este criticată soluţia instanţei de fond în privinţa modului de soluţionare, respectiv a obligării pârâtei să procedeze la analizarea cererii de redobândire a cetăţeniei, într-un termen de 30 de zile de a rămânerea irevocabilă a hotărârii, apreciind că a fost dată cu aplicarea greşită a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Susţine recurenta că aprecierea instanţei de fond cu privire la încălcarea termenului rezonabil de soluţionare a cererii este eronată, în condiţiile în care, autoritatea pârâtă, în conformitate cu dispoziţiile legale în materie a parcurs toate etapele prevăzute în cadrul procedurii speciale, în ceea ce priveşte cererile reclamanţilor, inclusiv în sensul emiterii şi comunicării ordinului privind aprobarea cetăţeniei.
A precizat că cererile reclamanţilor C.S. şi C.A. au fost avizate pozitiv prin Ordinul nr. 2/P din 25 martie 2010, iar pentru L.A. şi C.M. au fost emise certificatele de cetăţenie nr. 1619 din 25 octombrie 2010 şi nr. 18432 din 31 ianuarie 2011.
Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente în cauză cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, reţinând că în cauză subzistă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că, urmare a admiterii recursului se impune modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul respingerii ca nefondate a acţiunii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, orice persoană vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Se poate adresa instanţei de contencios administrativ potrivit dispoziţiilor art. 8 teza a II-a din aceeaşi lege şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a cererii.
Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. l) din Legea contenciosului administrativ, nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri constă în faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia dacă prin lege nu se prevede altfel, iar potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. i), refuzul nejustificat are semnificaţia unei exprimări explicite, cu exces de putere a voinţei de a nu rezolva cererea unei persoane.
În cauza de faţă, instanţa de fond a reţinut în mod greşit, în raport cu situaţia de fapt existentă, că autoritatea pârâtă a încălcat termenul rezonabil de soluţionare a cererilor de redobândire a cetăţeniei române formulate de reclamanţi.
În condiţiile în care ar fi stăruit, potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., pentru prevenirea oricărei greşeli, judecătorul fondului avea posibilitatea şi trebuia să constate că cererile intimaţilor-pârâţi C.S., C.A. şi L.A. au fost aprobate la data de 25 martie 2010 şi respectiv 25 mai 2010, în termenul legal prevăzut de dispoziţiile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 21/1991.
În faţa instanţei de recurs au fost depuse de către intimata-pârâtă certificatul de cetăţenie nr. 1619 din 25 octombrie 2010 emis pe numele intimatului L.A. şi certificatul de cetăţenie nr. 18432 din 31 ianuarie 2011 emis pe numele intimatului C.M.
În raport de înscrisurile noi depuse de către recurenta-pârâtă şi reţinând că autoritatea pârâtă şi-a respectat obligaţiile, soluţionând în termenul legal cererile de redobândire a cetăţeniei române formulate de intimaţii-reclamanţi, Înalta Curte va admite recursul pentru acest motiv, urmând ca soluţia instanţei de fond să fie desfiinţată, cu consecinţa respingerii acţiunii ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie împotriva sentinţei civile nr. 3432 din 17 septembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanţii C.S., C.A., C.M., L.A., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 362/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 363/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
