ICCJ. Decizia nr. 3739/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3739/2011
Dosar nr.2259/95/2010
Şedinţa publică din 24 iunie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1708 din 7 martie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 7 lit. j) din Ordinul MAI nr. 1501/2006 invocată de reclamantul P.S.R., în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Autovehicule şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că din punct de vedere al competenţei materiale, este necontestat că, excepţia de nelegalitate vizează un text dintr-un act administrativ emis de o autoritate publică de rang central, Curtea de Apel Craiova fiind competentă să soluţioneze o astfel de excepţie de nelegalitate.
Din punct de vedere al competenţei teritoriale, este necontestat că, reclamantul din cauza de faţă, P.S.R., reclamant şi în cauza soluţionată prin sentinţa recurată în faţa Curţii de Apel Craiova, având ca obiect un act administrativ fiscal a optat, în condiţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 pentru instanţa în raza căreia se află domiciliul său.
Împotriva hotărârii, instanţei de fond reclamantul P.S.R. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a examina motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., excepţia invocată, din oficiu, constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate:
Potrivit art. 158 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010: "dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".
Din interpretarea logico-juridică a textului legal sus citat rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că împotriva hotărârii de declinare a competenţei nu se poate exercita nici o cale de atac.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 158 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 202/2010, coroborat cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.S.R., împotriva sentinţei civile nr. 1708 din 7 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2011
← ICCJ. Decizia nr. 3738/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3740/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
---|