ICCJ. Decizia nr. 4/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4/2011
Dosar nr. 277/59/2010
Şedinţa publică de la 6 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 249 din 5 mai 2010, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de către reclamantul F.P.N., în contradictoriu cu pârâţii Preşedintele României – T.B., Administraţia Prezidenţială şi P.G.C., prin care solicita, în esenţă, primirea sa în audienţă la Preşedintele României, obligarea pârâtului P.G.C. la dovedirea unor aspecte comunicate reclamantului precum şi la plata de despăgubiri pentru refuzul de a-i răspunde la petiţii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a apreciat că nici una din aceste cereri nu se circumscrie dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs reclamantul, susţinând că este netemeinică şi nelegală, fără a depune, însă, şi dovada plăţii taxei judiciare de timbru şi timbrul judiciar corespunzătoare căii de atac exercitate.
Or, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr.106/1995, cu modificările şi completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar, dovada achitării acestora ataşându-se, potrivit art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs.
Cum dovada timbrării nu a fost ataşată cererii de recurs, conform dispoziţiilor legale sus menţionate, iar recurentul nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală nici ulterior, deşi a fost citat cu menţiunea timbrării corespunzătoare (fila 7 în dosarul de recurs), devin aplicabile dispoziţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 şi art. 9 O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează recursul formulat de F.P.N. împotriva sentinţei civile nr. 249 din 5 mai 2010 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3861/2011. Contencios. Alte cereri. Fond | ICCJ. Decizia nr. 40/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
|---|
