ICCJ. Decizia nr. 406/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 406/2011
Dosar nr. 577/64/2010
Şedinţa publică de la 26 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 12 iunie 2008 la Judecătoria Zărneşti, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Braşov a chemat în judecată Comuna Bran, Primăria Bran şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice solicitând să se constate că imobilul situat în Bran înscris în C.F. 1253 Sohodol face parte din domeniul public al statului, să se constate lipsa titlului de proprietate al Primăriei Bran asupra imobilului, şi să se dispună radierea înscrierii eronate din cartea funciară şi înscrierea dreptului de administrare al reclamantei.
La data de 20 aprilie 2010, Comuna Bran a invocat excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 şi a H.G. nr. 83/2008 prin care s-a decis apartenenţa imobilului în litigiu la domeniul public al statului, Judecătoria Zărneşti dispunând prin încheierea din 26 mai 2010 sesizarea Curţii de Apel Braşov pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate.
Prin sentinţa nr. 150 din 22 septembrie 2010 a Secţiei de contencios administrativ, această instanţă a respins ca neîntemeiată excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 83/2008 privind modificarea şi completarea Anexei nr. 26 la H.G. nr. 1705/2006 poziţia nr. 38645 referitoare la clădirea înscrisă în C.F. nr. 1253 Bran.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că ambele acte administrative au fost emise cu respectarea prevederilor Legii nr. 213/1998 cu avizele legale necesare, imobilul în litigiu fiind folosit ca dispensar veterinar, în baza unui titlu valabil.
Împotriva sentinţei a declarat recurs Comuna Bran, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, recurenta a învederat că instanţa de fond a reţinut în mod eronat că hotărârile de guvern nu au avut efectul juridic al trecerii imobilului din domeniul public al comunei în domeniul public al statului, cât timp se prevede obligaţia de a opera în cărţile funciare modificarea dreptului de proprietate .
Recurenta a arătat că, potrivit H.G. nr. 972/2002, imobilul a fost cuprins în domeniul public al comunei Bran, emiterea ulterioară a celorlalte două hotărâri de guvern efectuându-se cu nerespectarea procedurii prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 a fost corect respinsă, susţinerea privind încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1999 nefiind întemeiată.
Potrivit dispoziţiilor susmenţionate, trecerea unui bun public din domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul public al Statului se face la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului judeţean sau a consiliului local.
Or, prin H.G. nr. 1705/2006 nu s-a dispus trecerea unor bunuri aparţinând unor unităţi administrativ – teritoriale în domeniul statului, ci s-a aprobat inventarul centralizat al bunurilor din acest domeniu, prevăzute în anexele 1-46, Guvernul României pronunţându-se asupra inventarului centralizat realizat de Ministerul Finanţelor Publice, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.
Instanţa de fond nu a fost sesizată cu un litigiu privind delimitarea domeniului public al comunei Bran de domeniul public al statului, respectiv de anulare a unor acte administrative emise în procedura de atestare, reţinând în mod justificat că, excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006 este neîntemeiată în raport de dispoziţiile Legii nr. 213/1998.
Referitor la excepţia de nelegalitate a H.G. nr. 83/2008 privind modificarea şi completarea anexei nr. 26 la H.G. nr. 1705/2006, soluţia de respingere este legală şi temeinică.
De menţionat că prin decizia nr. 4200 din 9 octombrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost soluţionată irevocabil acţiunea prin care Comuna Bran solicita chiar anularea H.G. nr. 83/2008.
Prin decizia susmenţionată s-a admis recursul declarat de Guvernul României, s-a modificat sentinţa nr. 58 din 18 martie 2009 a Curţii de Apel Braşov, în sensul respingerii acţiunii ca neîntemeiată, cu motivarea că hotărârea de guvern nu a avut efectul juridic al trecerii imobilului din domeniul public al comunei în cel al statului şi că instanţa de fond a reţinut în mod greşit încălcarea prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 213/1998.
În raport de cele expuse mai sus, criticile formulate nefiind fondate, Curtea va respinge recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de U.A.T. - Comuna Bran prin primar, împotriva sentinţei nr. 150/F din 22 septembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 404/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 409/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
