ICCJ. Decizia nr. 418/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 418/2011
Dosar nr. 11808/2/2009
Şedinţa publică de la 26 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 16 decembrie 2009, reclamantul G.D.R. a chemat în judecată Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, solicitând suspendarea executării Ordinului nr. 1492 din 14 decembrie 2009 prin care pârâta a dispus în mod abuziv aplicarea sancţiunii disciplinare a retrogradării pe timp de 1 an din funcţia publică de conducere de director – consilier la Direcţia Generală Juridică în funcţia publică de execuţie de consilier superior.
Cauza a fost soluţionată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, care prin sentinţa civilă nr. 1577 din 30 martie 2010 a respins cererea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre , instanţa de fond a reţinut că împrejurările de fapt şi de drept invocate nu sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, în sensul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, după cum nu s-a dovedit nici prejudiciul material viitor şi previzibil a cărui prevenire să necesite suspendarea executării, nefiind întrunite cerinţele art. 14 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul G.D.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că aparenţa de nelegalitate a ordinului este demonstrată de faptul că Ordinul nr. 799 din 15 iulie 2009 prin care a fost constituită comisia de disciplină care a dispus sancţionarea sa a fost anulat prin sentinţa nr. 1623 din 2 aprilie 2010 a aceleiaşi instanţe.
Reclamantul a precizat că şi cea de-a doua condiţie impusă de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este îndeplinită, paguba, astfel cum este reglementată în art. 2 lit. ş) producându-se deja.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc . civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Astfel, potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorităţii publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanţei să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond.
În alin. (7) al textului de lege susmenţionat se prevede că suspendarea executării actului administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de executare, până la expirarea duratei suspendării.
În cauză, cererea fiind formulată de reclamant la 16 decembrie 2009 prin invocarea prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea nu va mai analiza criticile aduse sentinţei privind îndeplinirea condiţiilor reglementate de textul de lege susmenţionat întrucât, după data pronunţării hotărârii recurate, a fost soluţionat fondul litigiului, respectiv acţiunea de anulare a Ordinului nr. 1492 din 14 decembrie 2009.
Astfel cum rezultă din actul nou depus în recurs, prin sentinţa civilă nr. 3935 din 14 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus anularea Ordinului nr. 1492/2009 şi obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale cuvenite.
În consecinţă, având în vedere împrejurarea că durata suspendării executării ar fi expirat, potrivit art. 14 alin. (1) şi (7) din Legea nr. 554/2004, la data pronunţării instanţei de fond asupra cererii de anulare a actului administrativ, Curtea va respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.D.R., împotriva sentinţei nr. 1577 din 30 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 417/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 42/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
