ICCJ. Decizia nr. 4481/2011. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4481/2011
Dosar nr.3478/54/2010
Şedinţa publică de Ia 30 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi la 14 septembrie 2010 sub nr. 6594/101/2010, reclamanta N.E. a formulat contestaţie împotriva deciziei nr. 371 din 31 august 2010 emisă de Directorul General al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, solicitând a se constata că aceasta este lovită de nulitate absolută, conform dispoziţiilor art. 65, 74-77 C. mun., şi în temeiul art. 78 să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii deciziei, cu obligarea emitentului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi raportate la rata inflaţiei, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa nr. 1079 din 25 noiembrie 2010, Tribunalul Mehedinţi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, reţinând că Agenţia Naţională pentru Amelioraree şi Reproducţie în Zootehnie potrivit HG nr. 134/2010 a fost reorganizată ca instituţie publică, fiind autoritatea naţională competentă în domeniul zootehnic, cu personalitate juridică.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, sub nr. 3478/54/2010.
2. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 182 din 31 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta N.E. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu".
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că prin Decizia nr. 371 din 31 august 2010 emisă de Directorul General al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie s-a acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice reclamantei, referent III, superior 1 în cadrul Oficiului pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie.
Această decizie a fost emisă în temeiul Ordinului nr. 2199 din 27 august 2010 emis de Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind aprobarea structurii organizatorice, statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale Agenţiei Naţionale de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu", a dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3), (4) şi (7) şi art. 100 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi HG nr. 834/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu".
Instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că prin OUG nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, s-a stabilit că „oficiile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie se reorganizează ca structuri fără personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu", precum şi faptul că „numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."
Instanţa a reţinut că prin Ordinul M.A.D.R. nr. 2199/2010, avizat de A.N.F.P. sub nr. 495617 din 25 august 2010, s-a aprobat structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale A.N.A.R.Z., fiind astfel înfiinţat Serviciul tehnic zonal în structura căruia a intrat şi Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie Mehedinţi al cărui stat de funcţii prevede 5 funcţii de consilier superior.
Faţă de faptul că prin acest ordin au fost desfiinţate toate funcţiile publice de execuţie care necesitau doar studii medii, inclusiv funcţia ocupată de reclamantă, aceea de referent III superior 1, instanţa a constatat că, în mod legal, instituţia pârâtă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 99 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 188/1999.
Critica reclamantei în sensul că HG nr. 834/2010 contravine principiilor subordonării legilor şi nu ar fi putut să modifice Legea nr. 63/2008 în temeiul cărora funcţionau Oficiile pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, nu a fost reţinută de instanţă, având în vedere că această hotărâre de guvern a fost emisă în temeiul art. 17 din OUG nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia şi în deplină concordanţă cu dispoziţiile acestui act normativ.
3. Recursul declarat de reclamanta N.E.
Recurenta a prezentat pe larg situaţia de fapt a dosarului arătând că Decizia de concediere este lovită de nulitate absolută, întrucât nu respectă dispoziţiile legislaţiei muncii şi ale statutului funcţionarilor publici. Recurenta a criticat sentinţa pronunţată întrucât instanţa nu s-a pronunţat cu privire la excepţiile invocate de reclamantă.
Recurenta a arătat că instanţa de fond nu a cercetat probele administrate, întrucât nu a ţinut cont de acestea.
II. Decizia instanţei de control judiciar
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele invocate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul formulat, pentru considerentele ce urmează:
Prin prevederile art. 14 din OUG nr. 70/2010 s-a dispus reorganizarea A.N.A.R.Z., iar dispoziţiile art. 17 au prevăzut că numărul maxim de posturi pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pentru structurile din subordinea acestuia, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Ulterior, prin HG nr. 834/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie s-a stabilit, în conformitate cu dispoziţiile art. 6, numărul maxim de posturi, fiind reduse un număr de 552 de posturi, de la 854 la 302 posturi.
Prin Ordinul M.A.D.R. nr. 2199/2010, avizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici s-a aprobat structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale A.N.A.R.Z.
Înalta Curte reţine că, potrivit actului administrativ mai sus arătat, au fost desfiinţate toate funcţiile publice de execuţie care necesitau doar studii medii la Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie Mehedinţi.
În ceea ce priveşte celelalte oficii din cadrul Serviciului Tehnic Zonal Dolj s-au aplicat prevederile art. 1 alin. (4) din Regulamentul privind ocuparea prin examen a posturilor aferente funcţiilor publice supuse reorganizării prin reducere din cadrul A.N.A.R.Z.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a reţinut că actul administrativ atacat de recurenta-reclamantă este întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale, întrucât recurenta-reclamantă nu a îndeplinit criteriul referitor la studii, iar pentru oficiul respectiv nu există niciun post care să permită angajarea de personal cu studii medii, motiv pentru care a fost emis ordinul atacat de eliberare din funcţie.
Criticile formulate de recurenta-reclamantă cu privire la nesoluţionarea excepţiilor invocate, fără a preciza care sunt acele excepţii, ci numai precizarea că instanţa le-a reţinut în preambulul dispozitivului sentinţei, nu pot fi primite de instanţa de control judiciar, întrucât analizând actele şi lucrările dosarului, a rezultat că situaţia de fapt la care recurenta-reclamantă face referire priveşte fondul pretenţiei deduse judecăţii şi nu este o excepţie.
Înalta Curte a reţinut că susţinerea reclamantei că ordinul atacat este lovit de nulitate este o apărare de fond, iar instanţa a soluţionat fondul cauzei, având în vedere probele administrate şi analizând toate criticile formulate.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte a respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de N.E. împotriva sentinţei nr. 182 din 31 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4480/2011. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 451/2011. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
