ICCJ. Decizia nr. 4796/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4796/20 11
Dosar nr. 1506/40/2011*
Şedinţa publică de la 18 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea adresată Tribunalului Botoşani, reclamantul Consiliul Judeţean Botoşani a chemat în judecată Curtea de Conturi a României pentru ca în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se dispună suspendarea executării deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoşani până la pronunţarea instanţei de fond.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pentru punerea în executare a pct. I, pct. II, pct. VII, pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010, care se referă la drepturi băneşti prevăzute în acorduri, contracte colective existente la nivel de instituţii, s-ar impune măsuri pentru recuperarea prejudiciului ceea ce ar declanşa un număr mare de dosare.
Pe lângă faptul că ar produce o gravă perturbare a activităţii C.J. Botoşani, D.G.A.S.P.C. Botoşani şi Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Botoşani, aceste măsuri ar accentua starea de nemulţumire în rândul salariaţilor cu efecte negative în desfăşurarea activităţii.
Ca urmare a declinării competenţei de către Tribunalul Botoşani prin sentinţa nr. 404 din 23 februarie 2011, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1497 din 2 mai 2011 a Curţii de Apel Suceava, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 260 din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ, a fost admisă în parte cererea reclamantului, s-a dispus suspendarea executării pct. I, pct. II, pct. VII şi pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Botoşani până la soluţionarea contestaţiei de către instanţa de fond.
Au fost admise cererile de intervenţie formulate în interesul reclamantului de către D.G.A.S.P.C. Botoşani şi Sindicatul „I.” Botoşani şi s-a dispus restituirea cauţiunii în sumă de 5.000 RON consemnată cu recipisa CEC.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că este îndeplinită condiţia cazului bine justificat întrucât drepturile salariale care urmează a fi restituite de către intervenienţi au fost acordate în temeiul contractelor colective de muncă încheiate între angajator şi sindicate, iar legalitatea acestor contracte a fost verificată de instanţele de judecată care au hotărât, în mod irevocabil, că acestea sunt legale.
Faptul că prin decizia din 30 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Botoşani s-a dispus recuperarea de la salariaţi a acestor drepturi salariale cu toate că instanţele de judecată s-au pronunţat în sensul legalităţii contractelor colective de muncă, creează o îndoială serioasă în privinţa legalităţii acestei decizii.
Cât priveşte paguba iminentă definită de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 ca fiind „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public”, curtea a reţinut că reclamantul va suferi un prejudiciu material viitor şi previzibil prin executarea deciziei din 30 decembrie cum şi eventualele daune materiale suferite.
De asemenea, intervenienţii vor suferi un prejudiciu material previzibil întrucât, în condiţiile reducerilor salariale operate în ultima perioadă, veniturile funcţionarilor publici s-au redus foarte mult ele nefiind suficiente nici pentru menţinerea unui nivel de trai decent. Dacă, din aceste venituri, s-ar mai reţine unele sume de bani li s-ar crea intervenienţilor o situaţie materială extrem de dificilă.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României şi s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de suspendare.
În motivele de recurs s-a arătat că hotărârea recurată a fost pronunţată de instanţa de fond ca urmare a unei greşite aplicări a legii în sensul că aceasta a nesocotit prevederile imperative ale actelor normative ce reglementează utilizarea fondurilor publice, atunci când a apreciat că există un caz bine justificat.
Se invocă faptul că principala problemă juridică pusă în speţă este aceea a acordării de drepturi salariale de către o autoritate publică în afara cadrului legal.
Pentru că este atributul legiuitorul să stabilească cadrul legislativ cu privire la salarizare, atât Legea nr. 188/1999 cât şi C. muncii sau Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, prevăd natura legală a drepturilor salariale, iar, pe de altă parte, interdicţia ca prin acorduri, contracte colective de muncă să se stabilească drepturi de natură salarială.
Contractele colective de muncă dobândesc puterea de lege între părţile semnatare numai dacă îndeplinesc o condiţie imperativă, respectiv dacă sunt încheiate cu respectarea actelor normative ce reglementează salarizarea în domeniul bugetar, fapt confirmat şi de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, Decizia nr. 768/2007.
S-a apreciat că instanţa de fond a procedat la greşita aplicare a legii şi atunci când a considerat că atât reclamantul, cât şi intervenienţii pot fi afectaţi în viitor de un prejudiciu, în condiţiile în care nu este stabilit prejudiciul.
Instanţa este desemnată să decidă măsuri de protecţie provizorie dar numai după aprecierea ansamblului circumstanţelor şi intereselor prezente în speţă, prin decizia din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoşani s-au stabilit măsuri pentru recuperarea prejudiciului creat prin acordarea unor sporuri şi indemnizaţii nelegale, astfel că nu putem vorbi de nicio pagubă, entitatea reclamantă trebuind să stabilească măsuri pentru evaluarea prejudiciului şi repararea pagubei.
Referitor la admiterea cererilor de intervenţie formulate de D.G.A.S.P.C. Botoşani şi Sindicatul „I.” Botoşani s-a considerat că instanţa de fond a procedat greşit la aprecierea calităţii procesuale în cauza dedusă judecăţii deoarece:
- intervenienţii nu au calitatea de parte vătămată, în condiţiile în care în decizie au fost stabilite măsuri în sarcina conducerii entităţii acreditate, Consiliul Judeţean Botoşani ca urmare a auditului financiar asupra contului de execuţie bugetară pe anul 2009;
- potrivit art. 49 alin. (2) C. proc. civ., cel ce intervine trebuie să invoce un drept al său şi s-ar putea introduce acţiune numai împotriva actelor emise de conducerea entităţii verificate şi nu a actelor emise de structurile Curţii de Conturi a României.
4. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente:
În faţa instanţei de fond s-a solicitat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoşani până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anulare.
Actul administrativ unilateral cu caracter individual se bucură de prezumţia de legalitate, fiind el însuşi titlu executoriu.
Suspendarea actului administrativ, ca operaţiune juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia reprezintă o situaţie de excepţie de la regula executării din oficiu şi ea se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anulare a actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate”.
Prin urmare, legea impune următoarele condiţii pentru a se dispune suspendarea executării:
- să se ceară suspendarea executării unui act administrativ unilateral;
- să se facă dovada că s-a formulat plângerea prealabilă;
- să se facă dovada existenţei „cazului bine justificat”;
- să se facă dovada „pagubei iminente”.
Cu privire la primele două condiţii se constată că actul a cărui suspendare se solicită este un act administrativ unilateral, iar reclamanta a formulat plângere prealabilă, respectiv contestaţia împotriva deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoşani.
„Cazul bine justificat” este definit în art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt şi de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
Prin urmare, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.
Altfel spus, pentru a interveni suspendarea executării unui act administrativ, trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate.
Instanţa de fond a apreciat că această condiţie ar fi îndeplinită deoarece prin actul a cărui suspendare se solicită s-a dispus recuperarea de la salariaţi a unor drepturi salariale cu toate că instanţele de judecată s-au pronunţat în sensul legalităţii contractelor colective de muncă şi se justifică suspendarea pct. I, pct. II, pct. VII, pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoşani.
Aceste puncte din decizia din 30 decembrie 2010 se referă la plata unor drepturi către personalul angajat în cadrul Consiliului Judeţean şi D.G.A.D.P.C. Botoşani, atât funcţionari publici cât şi personal contractual pentru anul 2009.
Instanţa de fond a făcut referiri la unele hotărâri judecătoreşti dar acestea vizează acordul, contractul colectiv de muncă valabil pentru anii 2007-2008, iar drepturile au fost apreciate ca fiind acordate nelegal pentru anul 2009 pentru că nu s-ar fi înregistrat actul adiţional de prelungire a termenului anterior împlinirii termenului de un an pentru care a fost încheiat contractul, în cazul personalului angajat în cadrul Consiliului Judeţean Botoşani.
Referitor la drepturile acordate personalului angajat la D.G.A.S.P.C. Botoşani, hotărârea invocată, sentinţa civilă nr. 1396 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului Botoşani, se referă la contractul colectiv de muncă din 15 februarie 2008.
Toate acestea dovedesc faptul că reclamanta nu a probat acele împrejurări de fapt şi de drept care să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ, iar în cadrul cererii de suspendare nu se poate face o analiză amănunţită a susţinerilor părţilor, analiză care va fi făcută de către instanţa investită cu soluţionarea acţiunii în anulare a actului, când se va verifica legalitatea şi temeinicia actului administrativ emis.
„Paguba iminentă”, o altă condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ, este definită în art. 2 lit. ş) din Legea nr. 554/2004, republicată, ca fiind prejudiciul material, viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării autorităţii publice sau a unui serviciu public.
Cu privire la această condiţie, instanţa de fond a reţinut că ar fi îndeplinită pentru că reclamantul va suferi un prejudiciu material viitor şi previzibil întrucât, în situaţia anulării acestei decizii, salariaţii vor solicita restituirea sumelor reţinute, precum şi eventualele daune materiale suferite.
Însă, Înalta Curte apreciată că această condiţie nu este îndeplinită deoarece prin pct. I, pct. II, pct. VII şi pct. VIII ale deciziei din 30 decembrie 2010 s-a decis ca entitatea auditată, prin conducerea sa, să ia măsuri pentru stabilirea întinderii şi recuperarea integrală a prejudiciilor cauzate Consiliului Judeţean Botoşani şi D.G.A.S.P.C. Botoşani prin acordarea de sume cu titlu de drepturi de natură salarială atât personalului contractual cât şi funcţionarilor public, cu termen de executare 31 martie 2011.
Nu se poate spune că prin emiterea acestei decizii s-ar crea un prejudiciu material şi viitor în patrimoniul reclamantului, ci, mai mult, prin neexecutarea acestei decizii se creează un prejudiciu reclamantului.
Pentru că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiei „cazului bine justificat” şi a „pagubei iminente”, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentinţa în sensul că va fi respinsă cererea de suspendare formulată de Consiliul Judeţean Botoşani ca neîntemeiată.
Pe cale de consecinţă, vor fi respinse şi cererile de intervenţie în interesul C.J. Botoşani formulate de D.G.A.S.P.C. Botoşani şi Sindicatul „I.” Botoşani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei nr. 260 din 14 iulie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3441/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3461/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
