ICCJ. Decizia nr. 5529/2011. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5529/2011
Dosar nr. 3449/54/2010
Şedinţa publică de la 22 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 136 din 15 martie 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a anulat, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamanta SC B.C. SRL, prin lichidator P.E., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Mehedinţi şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, având ca obiect anularea deciziei din 18 iunie 2010 emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin care a fost respinsă contestaţia formulată de societate împotriva deciziei de impunere din 17 ianuarie 2007 şi a raportului de inspecţie fiscală din 6 decembrie 2006 întocmite de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi, Activitatea de Inspecţie Fiscală, pentru suma de 612.121 RON, reprezentând 16.174 RON impozit pe profit şi 3.616 RON majorări de întârziere aferente, precum şi 517.970 RON TVA şi 74.361 RON majorări de întârziere aferente.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că deşi reclamantei i s-a pus în vedere să timbreze acţiunea cu taxa de timbru de 4 RON şi să depună timbrul judiciar de 0,15 RON, datorate conform art. 11 din Legea nr. 146/1997 şi art. 3 din O.G. nr. 32/1995, societatea nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau, astfel că este incidentă sancţiunea anulării cererii, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 9 din O.G. nr. 32/1995.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de apel a declarat recurs reclamanta, susţinând că instanţa de fond în mod greşit a anulat acţiunea, ca netimbrată, întrucât, conform art. 77 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare , societatea comercială, fiind în insolvenţă, este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
Recursul este fondat.
Este necontestat faptul că reclamanta SC B.C. SRL se află în procedura insolvenţei, reglementată de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, fiind desemnat lichidator P.E. pentru a conduce activitatea societăţii şi pentru a exercita atribuţiile prevăzute la art. 25 din lege.
Prezentul litigiu are ca obiect contestaţia formulată de reclamantă cu privire la creanţa fiscală în sumă de 612.121 RON, stabilită prin decizia de impunere din 17 ianuarie 2007 emisă în baza raportului de inspecţie fiscală din 6 decembrie 2006 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mehedinţi, Activitatea de Inspecţie Fiscală, pentru suma de 612.121 RON, reprezentând 16.174 RON impozit pe profit şi 3.616 RON majorări de întârziere aferente, precum şi 517.970 RON TVA şi 74.361 RON majorări de întârziere aferente
Astfel fiind, introducerea cererii de chemare în judecată ce formează obiectul prezentei cauze se circumscrie ipotezei reglementate de art. 25 lit. f) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora, în cadrul procedurii insolvenţei, una dintre principalele atribuţii ale lichidatorului constă în „ verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor”.
Pe cale de consecinţă, sunt incidente dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare , conform cărora „Toate acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanţelor, sunt scutite de taxe de timbru”, aceste dispoziţii având caracter special, derogatoriu, de la dreptul comun în materia taxelor judiciare de timbru reprezentat de Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare , şi O.G. nr. 32/1995, cu modificările şi completările ulterioare , avute în vedere în mod eronat de instanţa de fond la pronunţarea sentinţei recurate.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală sub aspectul motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., astfel că recursul este fondat, iar, întrucât prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în cercetarea fondului, urmează ca, în temeiul art. 312 alin. (1), (2) şi (3) din C. proc. civ., să fie admis recursul, să fie casată sentinţa atacată şi să fie trimisă cauza, spre rejudecare în fond, la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC B.C. SRL, prin lichidator P.E., împotriva sentinţei civile nr. 136 din 15 martie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, spre rejudecare, la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5528/2011. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 5535/2011. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
