ICCJ. Decizia nr. 5596/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5596/2011
Dosar nr. 1757/62/2010
Şedinţa publică de la 23 noiembrie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea atacată cu recurs
Prin sentinţa nr. 9/F din 28 ianuarie 2011, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată şi precizată de reclamantul C.G. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Legislaţia Muncii şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap din cadrul Consiliului Judeţean Braşov şi pe cale de consecinţă a dispus anularea certificatului din 31 iulie 2009 emis de pârâta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi a deciziei de încadrare în grad de handicap din 2 decembrie 2009 emisă de Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi şi a obligat pârâtele să emită un nou certificat, după caz, o nouă decizie de încadrare într-un grad de handicap al reclamantului.
Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
Din coroborarea tuturor înscrisurilor de la dosar, precum şi a actelor medicale de la dosar, raportat la prevederile legale incidente (în vigoare la data emiterii actelor atacate în cauză), instanţa de fond a constatat că reclamantul îndeplineşte criteriile medico-psiho-sociale de încadrare în grad de handicap reţinând că în anul 2009, la vârsta de 73 de ani pe fondul hipertensiunii arteriale (H.T.A.), contractează un accident vascular cerebral A.V.C. ca rezultat al complicaţiei majore a bolilor cardiovasculare soldat cu hemiplegie stângă; de asemenea, se mai reţine şi că reclamantul mai are şi alte afecţiuni (boala coroniană ischemică, fibrilaţie arterială şi diabet zaharat tip 2) care în mod greşit nu au fost luate în considerare în evaluarea gradului de handicap, de pârâte ca reprezentând afecţiuni handicapante în Ordinul comun 762/1992/2007.
Totodată, mai constată instanţa de fond că reclamantul se află într-o stare foarte rea, fiind, potrivit raportului de anchetă socială efectuat în cauză, dependent de altă persoană integral, tratamentul şi îngrijirea socio-medicală se realizează la domiciliul reclamantului care necesită ajutor permanent şi necesită suport afectiv, iar boala şi complicaţiile acesteia nu pot conduce la ideea că acesta nu se încadrează într-un grad de handicap conform prevederilor legale actuale chiar dacă se regăsesc în lista de la ordinul anexă.
Astfel, , instanţa de fond a apreciat, faţă de actele dosarului şi faţă de prevederile legale de încadrare în grad de handicap Ordinul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 762/2007, Ordinul Ministerul Sănătăţii Publice nr. 1992/2007, că potrivit criteriilor şi din evaluarea medicală reiese faptul că afecţiunile de care suferă reclamantul Chirciu pot face parte din cele generatoare de handicap, şi că se încadrează în grade de handicap, accidentele vasculare cerebrale (A.V.C.) hemoragice, trombotice sau embolice, cu diverse localizări, cu deficite locomotorii secundare, disfazie/afazie sau/şi tulburări sfincteriene, indiferent de vârstă şi statut la persoanele cu sechele A.V.C. care au drept cauze o malformaţie congenitală vasculară; sechele A.V.C. embolice după valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congeniale; sechele A.V.C. din angiocardiopatiile congenitale; sechele A.V.C. din cardiomiopatiile primitive (idiopatice sau primare); sechele A.V.C. din hipertensiune arterială H.T.A. reno-vasculară.
A concluzionat instanţe de fond că potrivit criteriilor stabilite de Ordinul Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nr. 762/2007, afecţiunea exprimată prin diagnosticul clinic stabilit în urma expertizării medicale şi reţinut în decizia contestată, emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, se încadrează la capitolul II ca deficienţă medie, adică într-un grad de handicap.
Consideră instanţa de fond că, argumentul autorităţilor pârâte în sensul că handicapul reclamantului (recunoscându-se deci că suferă de o afecţiune handicapantă) are la origine o boală şi prin urmare nu este persoana cu handicap, nu este legal, având în vedere că ordinul menţionat nu condiţionează încadrarea în grad de handicap pentru adulţi, de modul în care persoana a ajuns să sufere de o astfel de afecţiune.
2. Cererile de recurs
Împotriva sentinţei nr. 9/F din 28 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Legislaţia Muncii şi Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, în temeiul art. 3041 din C. proc. civ., în dezvoltarea căruia a susţinut, în esenţă, următoarele:
2.1. Prin recursul formulat în temeiul art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., recurentul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale susţine că instanţa de fond nu a observat că afecţiunea principală a intimatului-hemiplegie stângă post A.V.C. nu corespunde întocmai conţinutului prevederilor Cap.7, sub. Cap. 3, Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii, pct. 2 lit. b) din Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi Ministerului Sănătăţii Publice nr. 762/1992/2007.
Astfel, consideră recurentul că instanţa de fond a considerat în mod greşit că Ordinul comun indicat nu poate aduce modificări sau limitări, în sensul excluderii unor categorii de persoane de la încadrarea în grad de handicap şi implicit de la acordarea beneficiilor legii speciale în condiţiile în care respectivul ordin comun explicitează şi delimitează sfera persoanelor care vor primi beneficiile legii speciale din totalul solicitanţilor care cer să le fie recunoscut statutul legal de persoană cu handicap.
2.2. Prin recursul formulat recurenta Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Braşov susţine că instanţa de fond a interpretat greşit atât prevederile legale aplicabile în speţă cât şi cuprinsul actelor medicale depuse la dosarul cauzei.
În acest sens susţine recurenta că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că încadrarea unei persoane într-unul din gradele de handicap prevăzute de art. 85 alin. (5) din Legea nr. 448/2006,se face cu respectarea strictă a dispoziţiilor Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, ordin din care reiese clar faptul că este necesar ca afecţiunile de care suferă o persoană să fie cuprinsă în subcapitolele respective ca să fie considerată afecţiune generatoare de handicap.
Consideră recurenta că certificatul din 31 iulie 2009 a fost emis în baza documentelor medicale prezentate de intimat şi care atestau faptul că acesta nu se afla în nici una din situaţiile prevăzute în Ordinului nr. 762/2007, aşa încât soluţia instanţei de fond este neîntemeiată.
3. Hotărârea instanţei de recurs
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor recurentei-reclamante ce pot fi circumscrise motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 din C. proc. civ., a apărărilor formulate şi raportat la prevederile legale incidente, dar şi sub toate aspectele, potrivit art. 3041 din C. proc.civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate şi urmează a fi admise pentru următoarele considerente:
Prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 31 iulie 2009, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Braşov a stabilit că afecţiunile de care suferă intimatul-reclamant constituie boală, iar nu handicap, pentru că nu se încadrează în criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1992/2007 al Ministerului Sănătăţii Publice.
Certificatul menţionat a fost menţinut prin decizia din 2 decembrie 2009 2009 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi .
Diagnosticul clinic reţinut în decizie constă în hemiplegie stânga post accident vascular cerebral (A.V.C.) cardioembolic în teritoriul A.C.M. D.R., B.C.I., fibrilaţie arterială şi diabet zaharat TIP II.
Faptul că aceste afecţiuni au fost confirmate atât prin actele medicale depuse la dosar cât şi prin evaluarea socio-medicală care atestă faptul că intimatul, în vârstă de 75 de ani, are nevoie de ajutorul celor din jur permanent şi integral pentru cele mai multe din activităţile zilnice, nu justifică hotărârea instanţei de fond câtă vreme respectivele afecţiuni nu au fost generate de bolilor handicapante stabilite în mod expres şi limitative prin Ordinul comun nr. 762 din 31 august 2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi nr. 1192/2007 al Ministerului Sănătăţii Publice.
Instanţa de fond a reţinut în mod greşit, printr-o interpretare neadecvată a normelor aplicabile în cauză, că, pe baza diagnosticului clinic descris mai sus, a actelor medicale depuse la dosarul cauzei dar şi a concluziilor raportului de anchetă socială, intimatul-reclamant se încadrează în cerinţele prevăzute în Capitolul 7, subcapitolul III, pct. 2, lit. b) din criteriile medico-psiho-sociale aprobate prin ordinul menţionat anterior, text care se referă la încadrarea în grad de handicap a persoanelor cu accidente vasculare cerebrale (A.V.C.) hemoragice, tronbotice sau embolice cu diverse localizări, cu deficit locomotor secundar…., indiferent de vârstă şi statut care au drept cauză malformaţii congenitale vasculare cerebrale, valvulopatii reumatismale contractate precoce sau congenitale, angiocardiomiopatii congenitale, cardiopatii primitive, H.T.A. reno-vasculare, deficite motorii din afecţiuni hemoragipare, afecţiuni hematologice, deficite motorii ale unor neuplazii primar sau secundar cerebrale de system nervos, osteoarticular, părţi moi, ceea ce nu este cazul intimatului al cărui A.C.V. s-a produs pe fondul unor complicaţii a unei boli cardiovasculare şi nu ca efect a vreuneia dintre afecţiunile generatoare de handicap limitativ enumerate prin norma mai sus redată.
Cum din actele medicale aflate la dosarul cauzei rezultă fără echivoc că intimatul în anul 2009, la vârsta de 73 de ani, pe fondul hipertensiunii arteriale, a suferit un accident vascular cerebral (A.V.C.) ca rezultat al complicaţiilor majore a unor boli cardiovasculare, şi nu în urma unei afecţiuni generatoare de handicap, soldat cu hemiplagie stânga, în mod greşit instanţa de fond, făcând abstracţie de cauza producerii A.C.V. în cazul intimatului şi dând relevanţă deplină doar efectelor pe plan socio-medical a respectivei afecţiuni , a apreciat că în cauză sunt îndeplinite criteriile medico-psiho-sociale care să atragă încadrarea reclamantului în grad de handicap în condiţiile Ordinului nr. 762/2007.
Totodată, în mod greşit a apreciat instanţa de fond că la evaluarea gradului de handicap al reclamantului ar trebui să se ţină cont şi de celelalte afecţiuni ale acestuia, respective boala coroniană ischemică, fibrilaţie arterială şi diabet zaharat tip II, în condiţiile în care aceste afecţiuni nu sunt prevăzute în cuprinsul Ordinului nr. 762/2007, ca fiind generatoare de handicap.
În raport de probatoriile dosarului rezultă că reclamanta nu se încadrează în criteriile stabilite prin Ordinul nr. 767/2007, astfel că certificatele emise de pârâţi sunt legale.
Toate considerentele expuse, converg către concluzia că soluţia pronunţată de instanţa de fond este nelegală şi netemeinică, motiv pentru care recursurile vor fi admise.
Astfel, potrivit art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. va modifica sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Direcţia Legislaţia Muncii precum şi de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Judeţean Braşov împotriva sentinţei civile nr. 9/F din 28 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică hotărârea recurată în sensul că respinge, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul C.G.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5578/2011. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 5597/2011. Contencios → |
|---|
