ICCJ. Decizia nr. 5623/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5623/2011
Dosar nr.840/42/2010
Şedinţa publică din 24 noiembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată reclamanţii D.M., D.F.N. şi N.M.R., au solicitat, în contradictoriu cu Statul Român - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, să se dispună anularea actului administrativ emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, intitulat Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, comunicată în luna mai 2010, recunoaşterea dreptului său constând în suma de 136.929 RON, obligarea pârâtului la daunele ce i-au fost cauzate, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au arătat că prin Dispoziţia nr. 3788 din 10 iulie 2006, emisă de către Primăria Mun. Ploieşti, având în vedere că terenul ce le-a fost preluat abuziv fără titlu nu le poate fi restituit în natură, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii, prin echivalent constând în despăgubiri, prevăzute de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile, preluate abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, pentru imobilul teren în suprafaţă de 35 m.p. situat în Ploieşti, Bd. Republicii nr. 161 jud. Prahova.
Reclamanţii au arătat că la data de 1 ianuarie 2009, expertul evaluator ANEVAR A.F.H., a estimat valoarea de piaţă a valorii imobiliare, astfel cum este definită în standardul internaţional de evaluare, adoptat de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România, la suma de 32.046 euro (136.929 RON) şi la aproximativ 6 luni, se face un nou raport de evaluare, de un alt expert din cadrul aceleiaşi instituţii care constată că terenul în suprafaţă de 35 m.p. situat în zona ultracentrală, ar fi de 760 RON/m.p, adică 26.600 RON, aproximativ 18 euro/m.p., astfel că solicită admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la emiterea unei decizii având în vedere primul raport de evaluare, precizând că a îndeplinit procedura prealabilă, înainte de a se adresa instanţei.
La solicitarea reclamanţilor s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice topo, având ca obiectiv evaluarea terenului, potrivit art. 8 din Legea nr. 10/2001 actualizată, de la data soluţionării notificării, potrivit standardelor internaţionale de evaluare.
Prin raportul de expertiză tehnică topo întocmit în cauză de către expert T.A., împreună cu expertul consilier M.I., s-a stabilit că valoarea terenului este de 43.137 euro, în echivalent în RON - 61.147 RON, la valoarea stabilită avându-se în vedere data soluţionării notificării şi potrivit standardelor internaţionale de evaluare, prin metoda comparaţiei directe, una din cele patru criterii de evaluare.
Prin Sentinţa civilă nr. 39 din 2 februarie 2011 Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanţi, a anulat, în parte, Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, emisă de Comisia Centrală de Acordarea Despăgubirilor Bucureşti, în sensul că titlul de despăgubire în favoarea reclamanţilor este în cuantum de 61.147 RON, în loc de 26.600 RON şi a obligat pârâtul la 4.700 RON, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că cele două rapoarte de evaluare efectuate în cadrul procedurii administrative, prevăzută de Titlul VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv - din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei şi unele măsuri adiacente, nu rezultă că au fost efectuate avându-se în vedere data soluţionării notificării prin Dispoziţia nr. 3788 din 10 iulie 2006, a Primăriei Municipiului Ploieşti şi nici că au fost efectuate potrivit standardelor internaţionale de evaluare, aşa cum prevăd disp. art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001.
Instanţa de fond a mai constatat că în cele două rapoarte de evaluare efectuate în cadrul procedurii administrative, sunt stabilite valori diferite, respectiv suma de 32.046 euro, în echivalent de 136.929 RON, în raportul de evaluare efectuat de A.F.H. şi de 26.600 RON, în raportul de evaluare C.P., fără a se analiza de către pârâtă, de ce adoptă valoarea de 26.600 RON din cel de-al doilea raport de evaluare şi în raport de ce elemente de evaluare, valoarea din cel de-al doilea raport de evaluare ar fi cea corectă şi reală faţă de valoarea de evaluare din primul raport de evaluare, astfel încât Decizia emisă de către pârâtă este greşită, emiţând titlul de despăgubire pentru o valoare care nu este stabilită potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001 şi nu reprezintă o reparaţie reală, constând în despăgubirile ce li se cuvin reclamanţilor pentru imobilul preluat abuziv.
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că instanţa de fond în mod netemeinic şi nelegal a omologat raportul de expertiză neţinând cont de obiecţiunile formulate.
Raportul de expertiză efectuat în prezenta cauză nu respectă Standardele Internaţionale de evaluare, standarde menţionate în dispoziţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 precum şi în dispoziţiile Legii nr. 10/2001, act normativ în temeiul căruia reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea.
Raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul T.A. nu respectă Standardele Internaţionale de Evaluare - ediţia a VIII-a 2007 după care se acordă despăgubirile în procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Totodată, valoarea de piaţă a terenului se estimează la data inspecţiei, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare.
Pentru estimarea valorii de piaţă a proprietăţii, se utilizează trei metode acceptate de Standardele Internaţionale de Evaluare, respectiv: metoda costurilor, metoda prin venituri, metoda prin comparaţii de piaţă.
În aceste condiţii şi în baza noului raport de evaluare, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, reprezentând titlul de despăgubire în cuantum de 26.600 RON.
Faţă de susţinerile reclamanţilor conform cărora valoarea consemnată în Decizia contestată este neserioasă pentru un teren într-o zonă ultracentrală, recurenta arată că potrivit art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001, republicată, valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare.
În aceste condiţii, este evidentă atitudinea de rea-credinţă a reclamanţilor, care, prin intermediul contestaţiei formulate împotriva Deciziei nr. 6977 din 18.noiembrie 2009, încearcă, în mod evident, să obţină o valoare mai mare a despăgubirilor ce li se cuvin, chiar dacă o astfel de valoare nu reprezintă valoarea de piaţă a imobilului.
Recurentul mai solicită micşorarea cheltuielilor de judecată, în baza art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Examinând cauza şi sentinţa recurată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu dispoziţiile legale incidente Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Prin Dispoziţia nr. 3788 din 10 iulie 2006, emisă de Primăria Municipiului Ploieşti, a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului-teren în suprafaţă de 35 m.p. situat în Ploieşti, B-dul Republicii nr. 161, formulată de reclamanţi, deoarece pe acesta s-a realizat utilitatea publică, în prezent fiind afectat de blocuri de locuinţă, amenajările aferente acestora şi de actualul Bulevard Republicii, propunându-se acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri prevăzute de Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile, preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
După emiterea dispoziţiei privind acordarea de despăgubiri prin echivalent, s-a declanşat procedura administrativă prevăzută de Titlul VII - Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţie şi unele măsuri adiacente.
În cadrul acestei proceduri s-a efectuat un prim raport de evaluare, de către expertul evaluator ANEVAR, A.F.H., care a stabilit că valoarea terenului este de 32.046 euro, în echivalent în RON 136.929 RON.
La aproximativ 6 luni se face un raport de evaluare de către un alt expert evaluator C.P., care stabileşte că valoarea terenului este de 26.600 RON.
După efectuarea celui de-al doilea raport de evaluare a fost emisă Decizia nr. 6977 din 18 noiembrie 2009, de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, prin care se emite titlu de despăgubire în favoarea reclamanţilor, în cuantum de 26.600 RON, conform celui de-al doilea raport de evaluare.
Prin raportul de expertiză tehnică topo întocmit în cauză de către expert T.A., împreună cu expertul consilier M.I., se stabileşte că valoarea terenului este de 43.137 euro, în echivalent în RON - 61.147 RON, valoare stabilită avându-se în vedere data soluţionării notificării şi potrivit standardelor internaţionale de evaluare, prin metoda comparaţiei directe, una din cele patru criterii de evaluare.
La acest raport de expertiză, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor Bucureşti, a formulat obiecţiuni, la care expertul a răspuns arătând că a utilizat aceeaşi metodă de evaluare, cea a comparaţiilor directe, ca şi experţii evaluatori desemnaţi de pârâtă, precizând că în zonă sunt suficiente oferte de tranzacţionare, pentru a avea o apreciere asupra valorii de piaţă, că evaluarea s-a efectuat avându-se în vedere data notificării şi prevederile standardelor internaţionale de evaluare, astfel că valoarea stabilită prin raportul de expertiză este corectă.
Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond constată că din verificarea celor două rapoarte de expertiză, a răspunsurilor la obiecţiuni, a Standardelor Internaţionale de Evaluare, se desprinde concluzia că expertiza tehnică topo efectuată de expertul T.A. a respectat prevederile legale în materie.
Expertul a arătat ce metodă de evaluare pentru determinarea valorii de piaţă a ales, respectiv metoda comparaţiei directe, respectând dispoziţiile art. 10 alin. (9) din Legea nr. 10/2001.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a dispus anularea, în parte, a Deciziei nr. 6977, în sensul că titlu de despăgubire în favoarea reclamaţilor este în cuantum de 61.147 RON în loc de 26.600 RON.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentei nu sunt întemeiate şi nu pot fi primite.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., recurenta va fi obligată la plata sumei de 3.000 RON către intimaţi cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva Sentinţei civile nr. 39 din 2 februarie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Obligă recurenta la plata sumei de 3.000 RON către intimaţi cu titlu de cheltuieli de judecată acordate conform art. 274 alin. (3) C. proc. civ.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 noiembrie 2011.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 5617/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5626/2011. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
