ICCJ. Decizia nr. 5929/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 5929/2011

Dosar nr. 712/45/2010

Şedinţa publică de la 8 decembrie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Hotărârea primei instanţei.

Prin Sentinţa nr. 40 din 26 ianuarie 2011, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei capacităţii procesuale a Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi, respingând, totodată şi acţiunea formulată de reclamanta SC P.C.P.S. SRL în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi.

Pentru a respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale pasive a O.J.P.D.R.P. Iaşi, instanţa a avut în vedere că în materia contenciosului administrativ capacitatea procesuală de folosinţă se analizează în strânsă legătură cu capacitatea de a emite acte administrative.

În speţă, prima instanţă a reţinut că pârâtul a fost legal investit cu analiza proiectului depus de către reclamantă care s-a pronunţat asupra eligibilităţii lui, emiţând în acest sens un act administrativ.

Pe fond, prima instanţă a constatat că reclamanta a depus la dosarul cererii de finanţare nr. F31202091240053, proiectul „Achiziţia de utilaje în vederea prestării de servicii conexe agriculturii şi închiriere pentru SC P.C.P.S. SRL din localitatea Plugari, judeţul Iaşi”, iar în urma analizării criteriilor de selecţie, proiectul a primit un punctaj de 60 de puncte, fiind astfel inclus în lista proiectelor eligibile, dar fără finanţare.

Reclamanta a formulat contestaţie privind punctajul acordat proiectului depus spre finanţare, solicitând reevaluarea proiectului prin recalcularea punctajului pentru criteriul de selecţie S2 „proiecte prin care activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă per 25.000 euro investiţii”.

Raportat la documentaţia existentă la dosar şi la cele reţinute de pârâta A.P.D.R.P. în urma soluţionării contestaţiei, prima instanţă a apreciat că soluţia adoptată de către autorităţile publice pârâte este pe deplin justificată, în sensul că reclamanta nu a reuşit să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării şi întreţinerii utilajelor la care face referire în proiect.

Pe de altă parte, datorită caracterului sezonier al activităţilor agricole ce se vor desfăşura (cca. 3 luni pe an) în mod corect s-a reţinut că nu se justifică angajarea pe toată perioada anului a întregului personal la care se face vorbire în documentaţie (tractorişti, mecanic şi contabil).

În altă ordine de idei, fiind vorba de utilaje noi nu se justifică angajarea unui mecanic specializat având în vedere şi faptul că toate aceste utilaje sunt în perioada de garanţie iar service-ul este asigurat de producător.

În plus în memoriul justificativ, prima instanţă a reţinut că nu sunt prezentate nici un fel de informaţii din care să rezulte faptul că urmează a se desfăşura şi activităţi specifice unui atelier mecanic dotat corespunzător într-un spaţiu destinat exclusiv acestui scop.

2. Recursul reclamantei.

Împotriva acestei sentinţe, precum şi a încheierii de şedinţă din 19 ianuarie 2011, a declarat recurs reclamanta SC P.C.P.S. SRL invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. „când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii”.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că nu a fost justificată necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării şi întreţinerii utilajelor cuprinse în proiect, în condiţiile în care locurile de muncă pe care Ie presupunea implementarea şi derularea activităţii propuse prin proiect, erau absolut necesare.

În ceea ce priveşte încheierea de şedinţă din data de 19 ianuarie 2011, considerând că în mod greşit instanţa a procedat la respingerea solicitării cuprinse la punctul 2 al Notei de probe, constând în depunerea de către pârâte a documentaţiei integrale aferente proiectului înregistrat de SC C.P.S. SRL sub nr. F312M0209 124 00044 la licitaţia de proiecte Măsura 312 sesiunea 2 din 09 noiembrie 2009, proiect ce a fost selectat spre finanţare de către autorităţile pârâte în urma contestaţiei formulate de această societate.

Arată că teza probatorie aferentă solicitării acestor documente a constat în împrejurarea că, proiectul propus spre finanţare de SC C.P.S. SRL este identic din punct de vedere al tuturor parametrilor cu proiectul propus spre finanţare de reclamantă şi cu toate acestea, soluţia adoptată de autoritatea finanţatoare în cele două situaţii a fost diferită: proiectul SC C.P.S. SRL a fost selectat spre finanţare, în timp ce proiectul reclamantei a fost respins.

3. Apărarea intimatei-pârâte.

Prin întâmpinarea depusă la 12 octombrie 2011 intimata-pârâtă Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a solicitat respingerea recursului ca nefondat si menţinerea ca temeinică şi legală a Deciziei nr. 40 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, din data de 26 ianuarie 2011, precum şi a dispoziţiilor înscrise în încheierea de şedinţă din data de 19 ianuarie 2011.

Arată că reclamanta nu a reuşit să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării şi întreţinerii utilajelor aferente proiectului iar referitor la încheierea de şedinţă din 19 ianuarie 2011, susţine că în mod corect prima instanţă a respins proba în prezenta speţă, fiind vorba despre alt beneficiar şi altă documentaţie de justificare a necesităţii proiectului.

II. Considerentele Înaltei Curţi, asupra recursului.

Recursul este nefondat.

1.1. În mod corect instanţa de fond a reţinut că evaluarea Dosarului cererii de finanţare a Recurentei şi respectiv reevaluarea acestuia de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul M.A.D.R., reevaluare ce a avut loc ca urmare a contestaţiei formulate de Recurentă s-a efectuat potrivit prevederilor legale.

Astfel pentru criteriul S2 punctajul o puncte, a fost acordat deoarece în Memoriul justificativ, la pct. 3.2 „Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei, reclamanta a înscris exclusiv „ Prin implementarea proiectului se vor crea 8 locuri noi de muncă, astfel: 4 tractorişti, 1 mecanic întreţinător, 1 contabil, 1 paznic - 1 administrator”, aşa cum se arată de altfel şi în cererea de recurs, neprezentând argumente convingătoare prin care să justifice necesitatea angajării a 8 persoane în vederea exploatării şi întreţinerii utilajelor la care se face referire în proiect.

În aceste condiţii se constată că dreptul de apreciere al autorităţii publice chemate în judecată a fost exercitat în cadrul limitelor competenţei prevăzute de lege, astfel comisia de soluţionare a contestaţiilor, pe baza acestor informaţii cuprinse în documentele prezentate de reclamantă, a menţinut punctajul acordat motivând că reclamanta a supradimensionat locurile de muncă direct productive în raport cu utilajele propuse a fi achiziţionate, creând artificial condiţiile necesare îndeplinirii acestui criteriu.

Înalta Curte, în acord cu soluţia primei instanţe reţine ca fiind corect raţionamentul intimatei-pârâte care în întâmpinare arată că într-o economie reală nici o societate cu un management rentabil nu îşi permite să angajeze 8 persoane pentru a deservi două tractoare, indiferent câte accesorii s-ar ataşa acestora (utilaje agricol, respectiv 4 mecanici agricoli, şi aceasta cu atât mai mult cu cât afirmaţia cu privire la îndeplinirea unui anumit criteriu de selecţie, respectiv invocarea înfiinţării unui anume număr de locuri noi de muncă, trebuie prezentată fundamentat în Studiul de fezabilitate - pentru proiectele care presupun lucrări de construcţii montaj/Memoriu justificativ - pentru proiectele care privesc achiziţii simple, arătându-se expres necesitatea şi oportunitatea creării acestor locuri de muncă, utilizarea eficientă a investiţiilor, modul de realizare a acestora, astfel încât prin măsura de sprijin să se poată realiza atât indicatorii de impact cât şi toate obiectivele propuse şi aprobate de Comisia Europeană în cadrul P.N.D.R.

Referitor la Încheierea de şedinţă din data de 19 ianuarie 2011 prin care Instanţa de fond a respins solicitarea reclamantei de a depune ca probă o documentaţie a unui proiect aparţinând SC C.P.S. SRL care fusese selectat şi declarat eligibil pentru finanţare, proiect aflat în situaţie identică cu cel depus de reclamantă critica este nefondată deoarece aşa cum s-a motivat proba nu era utilă, fiind vorba de o procedură diferită care viza un alt beneficiar şi altă documentaţie prin care se justifică necesitatea proiectului acestuia.

Mai mult recurenta-reclamantă nu a reuşit să demonstreze respectarea tuturor criteriilor de eligibilitate şi selecţie, precum şi cea de a prezenta documente în acest sens, proiectul depus de aceasta primind un punctaj de 60 puncte şi inclus în lista proiectelor eligibile dar fără finanţare şi nu se poate prevala de o situaţie eventual asemănătoare pentru acoperirea criteriilor legale.

2. Temeiul legal al soluţiei din recurs.

În consecinţă, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamanta-recurent a fost respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC P.C.P.S. SRL împotriva Sentinţei nr. 40 din 26 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 decembrie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5929/2011. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs