ICCJ. Decizia nr. 6041/2011. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6041/2011
Dosar nr. 933/33/2011
Şedinţa de la 13 decembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Maramureş, reclamanţii U.M., B.M., T.C., H.F., C.C., C.I., C.M., P.F., A.D., D.C.S., P.E., P.C.D., B.M.A., P.F.A., C.I.M., T.A., T.T., I.T. şi S.G. au formulat contestaţie, în temeiul art. 7 din Legea nr. 285/2010 solicitând recalcularea salariului la nivelul anului 2010 actualizat cu rata inflaţiei şi plata premiului anual pe 2010.
În motivarea cererii s-a arătat că potrivit art. 1 din Legea nr. 118/2010, începând cu luna iulie 2010 salariul a fost redus cu 25%.
Legea a fost declarată constituţională şi Curtea Constituţională a reţinut că legiuitorul avea obligaţia să revină la salariul anterior.
Prin sentinţa civilă nr. 1088 din 31 mai 2011 a Tribunalului Maramureş, secţia civilă, în temeiul art. 158, art. 3 pct. 1, art. 5 din C. proc. civ. raportat la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 285/2010 a fost declinată competenţa în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea soluţiei, s-a reţinut că reclamanţii şi-au întemeiat contestaţia pe prevederile art. 7 din Legea nr. 285/2010, iar potrivit art. 7 alin. (1) „ soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite”.
Alin. 2 „Contestaţia poate fi depusă în termenul de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite”.
Alin. 3 „Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile”.
Alin. 4 „Împotriva măsurilor dispuse potrivit alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, iar prin sentinţa civilă nr. 438 din 2011 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei invocată din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia civilă, litigii de muncă.
A fost constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.
În motivarea soluţiei s-a reţinut că art. 7 din Legea nr. 285/2010 prevede soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de către ordonatorii de credite şi împotriva măsurilor dispuse partea nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii.
Atunci când nu se atacă o decizie a ordonatorului de credite dată în soluţionarea contestaţiei, conflictul de drepturi este supus prevederilor dreptului muncii, iar în cauză nu s-a făcut dovada contestării unei asemenea decizii şi, de aceea, cauza a fost declinată la Tribunalul Maramureş, secţia conflicte de muncă.
În baza art. 22 din C. proc. civ., soluţionând conflictul de competenţă ivit între Tribunalul Maramureş, secţia civilă, şi Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, Înalta Curte stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia conflicte de muncă, pentru următoarele considerente:
Reclamanţii au solicitat, în baza art. 7 din Legea nr. 285/2010, recalcularea salariului la nivelul lunii iunie 2010, actualizat cu rata inflaţiei şi plata premiului anual pe anul 2010.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 „soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.
Alin. 2 - Contestaţia poate fi depusă în termenul de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.
Alin. 3 - Ordonatorii de credite vor soluţiona contestaţiile în termen de 10 zile.
Alin. 4 - Împotriva măsurilor dispuse potrivit alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.
Acest text a stabilit modalitatea de contestare a modului de stabilire a salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază (salariilor funcţiilor de bază şi competenţa de soluţionare a acestor contestaţii).
Iniţial, contestaţia este soluţionată de ordonatorul de credite, iar persoana nemulţumită poate să se adreseze instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competenţe potrivit legii.
Mai întâi, se poate observa că reclamanţii, deşi au invocat art. 7 din Legea nr. 285/2010, nu au făcut dovada că au contestat modul de stabilire al salariilor sau indemnizaţiilor lunare la ordonatorul de credite, pentru a li se fi comunicat un răspuns şi pe care, în caz de nemulţumire, să-l atace în faţa instanţei.
În al doilea rând, chiar art. 7 alin. (4) din Legea nr. 285/2010 se referă la „instanţe de contencios administrativ sau, după caz, instanţe judecătoreşti competente potrivit legii”.
Aceasta înseamnă că nu numai instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze contestaţiile împotriva modului de calculare a salariilor de către ordonatorii de credite, ci şi alte instanţe judecătoreşti.
Această precizare se impune pentru că Legea nr. 285/2010 se referă la salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.
Or, în condiţiile în care instanţa de contencios administrativ este competentă numai în cazul funcţionarilor publici, potrivit normelor de drept care reglementează această categorie de bugetari, pentru persoanele plătite din fonduri publice pentru care legea care reglementează un alt statut şi stabileşte competenţa altei instanţe, art. 7 alin. (4) din Legea nr. 285/2010 a dat posibilitatea acelor instanţe, stabilite potrivit acelor legi, să soluţioneze şi contestaţiile cu privire la salarizare pentru că acele instanţe soluţionează toate litigiile legate de raporturile de muncă ale acelei categorii de persoane.
Astfel, cum reclamanţii din prezenta cauză sunt grefieri în cadrul Judecătoriei Vişeu de Sus, acestora le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul I.N.E.C., având în vedere că personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefier registratori şi specialişti IT.
În Legea nr. 567/2004 nu se prevede expres posibilitatea contestării modului de stabilire a salariului, dar pentru că în această lege există dispoziţii exprese referitoare la competenţa Secţiilor de litigii de muncă a tribunalelor în cazul celorlalte incidente legate de raporturile de muncă ale personalului auxiliar al instanţelor rezultă că şi în cazul contestării modului de stabilire a salariilor competenţa de soluţionare revine aceleiaşi instanţe.
Astfel, dacă în cazul contestării deciziei de suspendare din funcţie (art. 51) al deciziei de eliberare din funcţie (art. 54) sau al deciziei de sancţionare disciplinară (art. 89 alin. (4)), legea specială prevede competenţa instanţelor de dreptul muncii, atunci şi în cazul salarizării, care vizează tot raportul de muncă, competenţa să revină tot acestor instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe U.M., B.M., T.C., H.F., C.C., C.I., C.M., P.F., A.D., D.C.S., P.E., P.C.D., B.M.A., P.F.A., C.I.M., T.A., T.T., I.T. şi S.G. şi pe pârâţii Tribunalul Maramureş, Curtea de Apel Cluj şi Ministerul Justiţiei, în favoarea Tribunalului Maramureş, secţia conflicte de muncă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 decembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6026/2011. Contencios. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 6047/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
