ICCJ. Decizia nr. 701/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 701/2011
Dosar nr. 1162/35/2009
Şedinţa publică din 8 februarie 201.
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prima instanţă
1. Sesizarea instanţei de fon.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 14 octombrie 2009 (prin declinare de competenţă de la Tribunalul Satu Mare - sentinţa 465 din 6 octombrie 2009 pronunţată în dosar nr. 1695/83/2009), reclamantul M.S.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele A.N.P.H. - C.S.E.P.H.A. Bucureşti şi D.G.A.S.P.C. Satu Mare anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 10548 din 03 noiembrie 2008 eliberată de C.S.E.P.H.A. precum şi a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 2948 B din 09 septembrie 2008 eliberat de C.E.M.P.H. pentru adulţi Satu Mare, menţinerea ca temeinic şi legal a certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3034 A din 30 iulie 2007 eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulţi Sala Mare, în privinţa încadrării gradului de handicap "ACCENTUAT" - gradul II, însă cu termen de valabilitate permanent, aşa cum a fost dispus/menţionat în certificatul de încadrare a persoanelor cu handicap nr. 233 din 06 noiembrie 1995 precum şi acordarea drepturilor de asistenţă socială prevăzute de Legea nr. 448/2006 cu modificările şi completările ulterioare, aferente gradului de handicap "accentuat" (gradul II) retroactiv, începând cu data de 01 octombrie 2008.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că s-a născut prematur la 6 luni şi jumătate, cu o greutate de 950 de grame, cu "hemipareză stângă schelară", motiv pentru care a fost luat în evidenţa bolnavilor cronici, iar mama sa a beneficiat de o prelungire a concediului de maternitate acordat în baza referatului nr. IX-c2-818/1976.
A mai arătat reclamantul, că părinţii săi, în vederea ameliorării bolii, respectiv a "hemiparezei stângă schelară", care îi afectează atât piciorul cât şi mâna stângă, de mic copil i-au administrat atât tratament medicamentos cât şi balnear.
După terminarea liceului a fost declarat inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidenţă, solicitând să fie expertizat de o comisie medicală care să-i stabilească gradul de handicap.
În aprilie 1995 a fost încadrat în gradul II de invaliditate, conform Certificatului, de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap nr. 233 dom 6 noiembrie 1995 cu diagnosticul „hemipareză stângă schelară după encefalopatie", evident cu data ivirii handicapului: din naştere, cu termen de valabilitate "permanent".
În anul 2006 s-a prezentat la comisia de evaluare a persoanelor cu handicap adulţi Satu Mare, fiindu-i eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2244 Q din 23 iunie 2006, fiind încadrat în gradul de handicap III, cu termen de revizuire anual. A mai arătat petentul că a contestat acest certificat la C.S.E.P.H.A. care i-a eliberat Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 5052 din 02 august 2006, pentru gradul II de handicap.
În anul 2007 C.E.M.P.H. pentru adulţi Satu Mare l-a încadrat în gradul II de handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 25%, conform Certificatului nr. 3034/A din 30 iulie 2007, iar în anul 2008 aceeaşi Comisie l-a încadrat în gradul III de handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 40 %, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 2948/B din 09 septembrie 2008.
A menţionat reclamantul că a contestat această din urmă decizie, pe cale administrativă, la A.N.P.H - C.S.E.P.H.A., care a emis Decizia de încadrare în grad de handicap mediu permanent nr. 10548 din 03 noiembrie 2008, contrar actelor medicale şi situaţiei de fapt din care rezultă o accentuare a handicapului său şi nicidecum o ameliorare.
2. Apărările pârâtelor
Prin întâmpinare, pârâtele D.G.A.S.P.C. Satu Mare cât şi C.S.E.P.H.A. au solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca nefondată.
3. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 177/CA /2010-P.I din 10 mai 2010 a Curţii de Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantul M.S.C., care a fost obligat la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în favoarea pârâtei D.G.A.S.P.C. Satu Mare.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut următoarele:
În anul 2007, C.E.M.P.H. Satu Mare l-a încadrat pe reclamant în gradul II de handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 25% conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3034/A din 30 iulie 2007.
În anul 2008, aceeaşi Comisie l-a încadrat pe reclamant în gradul III de handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 40%, conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 2948/B din 9 septembrie 2008.
Contestaţia reclamantului împotriva acestui din urmă certificat de încadrare în grad de handicap a fost respinsă prin Decizia 10548 din 3 noiembrie 2008 emisă de C.S.E.P.H.A. din cadrul A.N.P.H.
În conformitate cu prev. art. 87 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap are, printre alte atribuţii principale şi aceea de stabilire a încadrării în grad de handicap şi după caz, orientarea profesională a adultului cu handicap, capacitatea de muncă [lit. a)].
Instanţa a reţinut că începând cu data de 30 iulie 2007 şi până la data de 30 iulie 2008 reclamantul a fost încadrat în gradul II de handicap, accentuat, conform certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3034/A din 30 iulie 2007 emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Satu Mare , cu termen de valabilitate 12 luni. Certificatul a fost eliberat în contextul criteriilor medico–sociale aprobate prin Ordinul 726/2002 a M.S.F. care a fost în vigoare până la 1 ianuarie 2008.
La revizuire, în anul 2008, după actualizarea documentaţiei şi reexaminarea reclamantului, Comisia teritorială prin certificatul 2948/B din 9 septembrie 2008 l-a încadrat în grad mediu de handicap, cu cod de boală G81 (din CIM), cod de handicap 1 (handicap fizic) cu valabilitate 12 luni, cu motivarea: conform adeverinţei medicale 2827 din 3 septembrie 2008 eliberată de dr. A.Z.B. medic specialist neurolog.
Comisia superioară, prin Decizia 10548 din 3 noiembrie 2008 a menţinut concluziile comisiei teritoriale de încadrare în grad mediu de handicap cu acelaşi cod de boală, cod de handicap, cu diagnosticul: hemipareză stânga spastică sechelară post encefalopatie cronică infantilă, cu motivarea: criteriile medico-psihosociale aprobate prin Ordinul 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P. decizie cu termen nelimitat (valabilitate permanent).
Curtea a reţinut că din înscrisurile existente la dosarul cauzei a reieşit faptul că: reclamantul prezintă realmente un handicap fizic, datorită unui deficit motor contractat în copilărie sau la naştere; deficitul motor este de tip paretic şi nu plegic la membrele de partea stângă (hemipareză stângă spastică); cu acest handicap fizic a putut urma învăţământul elementar şi liceal de masă şi nu cel special rezervat deficienţilor fizici; autonomia este păstrată, se mobilizează liber, fără sprijin (baston, cârjă, sau adaos, cadru sau alt mijloc special de deplasare); deficitul de locomoţie şi de manipulaţie în condiţiile acţiunilor de recuperare (cultură fizică medicală, balneoterapie) s-a ameliorat şi îi permite exercitarea activităţilor curente şi celor profesionale.
Faţă de actele medicale depuse la dosarul cauzei, care atestă că starea reclamantului s-a ameliorat, instanţa a apreciat că susţinerea acestuia în sensul că handicapul s-a accentuat, nu a fost dovedită.
Prin urmare, considerând ca fiind legal şi temeinic certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2948B din 9 septembrie 2008, s-a concluzionat că nu este posibilă menţinerea certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 3034A din 30 iulie 2007.
II Instanţa de recurs
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs reclamantul M.S.C.
1 Criticile reclamantului
Reclamantul M.S.C. a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că s-a născut prematur, cu „hemipareză stângă sechelară" care i-a afectat piciorul şi mâna stângă de mic copil, fiind declarat inapt pentru serviciul militar şi încadrat în gr. II handicap conform Certificatului nr. 233 din 6 noiembrie 1995, cu termen de valabilitate „permanent".
Recurentul a susţinut că în anul 2006 Comisia de evaluare a persoanelor cu grad handicap Satu Mare l-a încadrat în gr. III handicap, revizuibil anual, conform certificatului nr. 2244 Q din 23 iunie 2006, însă Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap i-a admis contestaţia, încadrându-l în gradul II handicap prin Decizia nr. 5052 din 2 august 2006, care a fost păstrat de Comisia Satu Mare şi în 2007, prin certificatul nr. 3034/A din 30 iulie 2007, care atestă o capacitate de muncă restantă de 25%. A precizat recurentul că în anul 2008 a fost încadrat în gradul III handicap, cu o capacitate de muncă restantă de 40% prin certificatul 2948/B din 9 septembrie 2008, menţinut cu termen permanent de valabilitate, prin Decizia nr. 10548 din 3 noiembrie 2008 emisă de A.N.P.H. – C.S.E.P.H.A.
A învederat recurentul că nu se justifică o altă soluţie dată contestaţiei sale în 2008 de către Comisia Superioară, pe baza aceloraşi acte medicale, în condiţiile în care starea sa nu s-a îmbunătăţit, nu-şi poate păstra echilibrul pe piciorul stâng, nu se poate deplasa normal, nu poate alerga, greutatea corporală care a afectat numai piciorul drept a condus la apariţia coxartrozei, fiind irelevant că a absolvit cursurile învăţământului superior şi că desfăşoară activitate de birou la D.G.F.P. Satu Mare, din moment ce nu poate duce o viaţă normală, având autonomie parţială de deplasare.
S-a mai arătat că este utilă o expertiză medico legală care să verifice capacitatea sa de muncă restantă şi încadrarea în gradul de handicap corespunzător, mai ales că certificatul de încadrare în grad handicap nr. 2948/B din 9 septembrie 2008 nu face referire la toate actele depuse de el la dosar (adeverinţa medicală 965/2008 eliberat de dr. L.M., adeverinţă medicală 693 din 19 august 2009 semnat de dr. E.Z., bilet ieşire Spital Satu Mare Secţia neurologie din 30 iulie 2007) care nu au fost luate în considerare, fiind evident că deficitul de locomoţie şi manipulaţie nu s-a recuperat, astfel că în mod nejustificat i s-a schimbat gradul de handicap într-unul mai puţin sever.
Ultima critică vizează cheltuielile de judecată, considerând că acestea nu au fost dovedite la valoarea la care s-au acordat de 550 lei, ele trebuiau să însumeze cel mult 534,6 lei, dacă reprezentantul intimatei s-ar fi prezentat la toate cele 6 termene de judecată.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente , inclusiv prin prisma art. 3041 C. proc. civ. Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea şi temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Recurentul reia susţinerile de la instanţa de fond privind schimbarea pretins nejustificată a gradului de handicap în care a fost încadrat de către Comisia de Evaluare a persoanelor cu Handicap pentru Adulţi Satu Mare, prin certificatul 2948/B din 9 septembrie 2008 grupa III handicap, menţinut prin Decizia nr. 10548 din 3 noiembrie 2008 a C.S.E.P.H. din cadrul A.N.P.H., deşi handicapul său care datează din naştere a primit anterior încadrare în grupa III handicap (mai sever) prin certificatul 233 din 6 noiembrie 1995 al Comisiei de specialitate Satu Mare, Decizia Comisiei Superioare 5052 din 2 august 2006 şi certificatul nr. 3034/A din 30 iulie 2007 al C.E.P.H. Satu Mare, în condiţiile în care deficienţele de care suferă de la naştere, nu s-au ameliorat.
Argumentele recurentului au fost analizate detaliat şi judicios de către instanţa de fond, care a concluzionat corect, pe baza probatoriului administrat, că schimbarea gradului de handicap în care a fost încadrat recurentul nu s-a făcut discreţionar sau abuziv de către autorităţile competente, ci ca urmare a examinării recurentului şi a evaluării stării sale de sănătate, potrivit noilor criterii medico – sociale aprobate prin Ordinul Comun nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi 1992/2007 al Ministerului Sănătăţii Publice, publicat în M.Of. nr. 885/biss din 27 decembrie 2007, emis în baza Legii nr. 448/2006.
Aceste noi criterii de încadrare într-un grad de handicap sunt mai stricte şi mai severe decât cele în baza cărora recurentul a beneficiat de încadrare în gradul II handicap.
Susţinerea recurentului cum că nu s-au avut în vedere toate actele medicale depuse de el la dosar este nu numai nedovedită, dar şi neverosimilă, din moment ce atât certificatul de încadrare în grad de handicap 2948/2008 este eliberat de o comisie special constituită în acest scop, în baza OG nr. 51/2005, compusă din 3 medici specialişti, psiholog, asistent social, reprezentant ONG, care au semnat acest certificat, aceeaşi componenţă, în privinţa medicilor specialişti având-o şi C.S.E.P.H.A., care a emis Decizia nr. 10548 din 3 noiembrie 2008.
De altfel, în întâmpinările depuse la dosar de intimate s-a făcut referire la toate actele medicale prezentate de recurent la verificarea stării de sănătate, inclusiv la cele suspectate a nu fi fost luate în considerare la stabilirea gradului de handicap.
Din documentele prezentate de recurent (adeverinţa medicală nr. 2827 din 3 septembrie 2009 semnată de dr. A.Z.B., referat medical nr. 965 din 20 august 2008 semnat de dr. L.M. şi nr. 693 din 19 august 2008 semnat de dr. E.Z., biletul de ieşire din Spitalul Judeţean Satu – Mare, Secţia Neurologie, din 30 iulie 2007 semnat de dr. S.C. şi A.M., precum şi scrisoarea medicală din aceeaşi dată, a rezultat că recurentul – reclamant prezintă un handicap constând într-un deficit motor din naştere sau copilărie, de tip paretic şi nu plegic, la membrele din partea stângă, dar autonomia este păstrată, acesta se mobilizează liber, fără sprijin (baston, cârjă, cadru), iar deficitul de locomoţie şi de manipulaţie s-a ameliorat ca urmare a acţiunilor de recuperare (cultură fizică medicală, balneoterapie).
Aceste constatări medicale au determinat încadrarea recurentului în gradul mediu de handicap III, potrivit criteriilor aprobate prin Ordinul comun nr. 762/2007 care la cap. 7 prevede: „Funcţiile neuro-musculare scheletice şi ale mişcărilor aferente, subcap III. – Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii (a staticii şi mobilităţii – locomoţiei sau/gestualităţii) pct. 2: Afecţiuni neurologice, lit. a) – afecţiuni neurologice congenitale sau contractante precoce cu tulburări posturale sau gestuale de intensitate variată, se stipulează acces pentru persoanele cu tulburări neurologice, sechelare, cu deficit bi-tri-tetraparetic/plegic/fără tulburări trofice, afectând deplasarea şi gestualitatea normală, precum şi în cazul celor cu sechele neurologice, pareze, paralizii după meningoencefalopatii infantile".
Susţinerea recurentului privind agravarea stării sale de sănătate, datorită handicapului este nedovedită.
De altfel, potrivit Criteriilor menţionate anterior, încadrarea în grad accentuat de handicap este rezervată persoanelor cu deficienţe locomotorii accentuate, care se deplasează numai cu sprijin unilateral (în baston) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate, neputând realiza un mers normal nici pe distanţe scurte, sau pentru persoanele cu deficit motor total al unui membru superior, ce afectează activitatea profesională şi cea cotidiană, sau deficit motor bilateral. Cum recurentul nu se află în niciuna din aceste situaţii, nu erau îndeplinite criteriile legale pentru încadrarea lui în gradul accentuat de handicap şi pentru a se anula actele administrative contestate.
Critica ce vizează ce vizează utilitatea probei cu expertiză medicală este de asemenea nefondată, deoarece prima instanţă a pus în discuţia părţilor această probă la termenul de judecată din 15 martie 2010, după cum rezultă din încheierea de şedinţă de la această dată, aflată la fila 117 dosar, a amânat cauza pentru a da părţilor posibilitatea să-şi exprime un punct de vedere cu privire la pertinenţa acestei probe , dar recurentul – reclamant nu s-a prezentat în instanţă nici la acest termen, nici la termenul următor, din 12 aprilie 2010, astfel că nu-şi poate invoca propria culpă şi pasivitate în valorificarea unui drept.
Pe de altă parte, intimatele – pârâte au susţinut că activitatea de încadrarea în grad de handicap intră în atribuţia exclusivă a C.E.P.A.H.J. şi respectiv a C.S.E.P.H.A. şi nu face obiectul activităţii de expertiză medico-legală, care are alt scop, altă procedură de desfăşurare şi răspunde altor necesităţi, conform art. 1 din O.G nr. 1 din 20 ianuarie 2000, acesta fiind şi punctul de vedere al I.M.L. Cluj Napoca exprimat în adresa nr. 2406/VI/h/2 din 30 iunie 2009.
Prin urmare şi din această perspectivă o expertiză medico-legală a recurentului era inutilă, fiind, în concluzie, nefondat şi acest motiv de recurs.
În privinţa cheltuielilor de judecată, se constată că instanţa de fond a aplicat corect dispoziţiile art. 274 C. proc. civ. astfel că recurentul – reclamant căzut în pretenţii a fost obligat să plătească cheltuielile de deplasare (alimentare carburant auto) dovedite de intimata – pârâtă D.G.A.S.P.C. Satu Mare, cu bonurile de la filele 36 – 38 dosar fond, consilierul juridic al acesteia prezentându-se la termenele de judecată din 1 septembrie, 6 octombrie, 23 noiembrie 2009, 1 februarie şi 10 mai 2010.
Instanţa nu poate cenzura aceste cheltuieli prin raportarea la un consum ipotetic , mai ales că părţile se pot prezenta la instanţă şi în afara termenelor de judecată, pentru a depune sau consulta înscrisuri din dosare, iar, aşa cum deja s-a arătat, cheltuielile reţinute în sarcina recurentului au fost probate şi au un cuantum absolut rezonabil.
3. Soluţia instanţei de recurs
Constatând că sentinţa atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificarea prevăzută de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.S.C. împotriva sentinţei nr. 177/CA /2010-P.I. din 10 mai 2010 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 711/2011. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
Vezi și alte spețe de contencios administrativ:
Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 701/2011. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
