ICCJ. Decizia nr. 748/2011. Contencios. Contract administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 748/2011

Dosar nr. 183/45/2009

Şedinţa publică din 9 februarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea formulată la data de 12 martie 2009, reclamanta SC A.B.V.I. SRL Holboca, judeţul Iaşi a chemat în judecată A.P.D.R.P., solicitând anularea deciziei emisă la 5 februarie 2009 în soluţionarea contestaţiei nr. 670 din 10 octombrie 2008 prin care s-a menţinut debitul de 926.305,295 lei, plus dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente şi s-a declarat neeligibilă suma aferentă restului din contractul de furnizare utilaje vinificaţie.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că nu sunt întemeiate susţinerile din procesul-verbal de constatare încheiat la 24 septembrie 2008 referitoare la conflictul de interese privind atribuirea contractului de achiziţie utilaje de vinificaţie, fiind totodată respectate condiţiile privind eligibilitatea şi libera concurenţă în derularea proiectului.

Prin sentinţa nr. 72 din 15 martie 2010, Curtea de Apel Iaşi a admis acţiunea şi a dispus anularea deciziei nr. 2393 din 5 februarie 2009 şi a procesului-verbal încheiat la 24 septembrie 2008, referitoare la proiectul C1 10401512400060 din 10 august 2006.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin procesul-verbal contestat s-a concluzionat că au fost încălcate prevederile contractului de finanţare privind derularea proiectului „construcţie hală de îmbuteliere pentru vinuri liniştite şi dotarea cu echipamente specializate".

Motivul invocat de organele de control l-a constituit faptul că societăţile comerciale ofertante aveau acţionari comuni şi că nu au fost create premisele respectării unui cadru concurenţial adecvat, întrucât beneficiarul nu ar fi menţionat în cererile de oferte caracteristicile tehnice ale utilajelor de vinificaţie şi îmbuteliere, ce ar fi trebuit cuprinse într-un caiet de sarcini.

Instanţa a mai reţinut că proiectul tehnic întocmit de beneficiar a fost prezentat în vederea emiterii avizului de principiu, înscris pe care l-a obţinut, finanţatorul verificând, anterior semnării contractului de finanţare, atât dosarele de selecţie de oferte, cât şi proiectul tehnic, stabilind că sunt îndeplinite toate condiţiile legale pentru finanţare.

S-a mai constatat că investiţia a fot finalizată conform proiectului, respectând standardele de calitate şi performanţă. În acest sens, instanţa şi-a însuşit concluziile expertizei tehnice efectuate în sensul că din punct de vedere tehnic contractul a fost materializat în conformitate cu obiectivele şi structura propusă în proiect, funcţionează în parametrii ceruţi de beneficiar şi produce marfă în condiţii de piaţă.

S-a reţinut de asemenea, că, pe tot parcursul derulării proiectului, experţii pârâtei au verificat stadiul lucrărilor, au cerut şi au obţinut completarea documentaţiei şi au efectuat mai multe tranşe de plată, instanţa stabilind reaua-credinţă a finanţatorului care şi-a justificat refuzul de a achita cea de-a treia tranşă a finanţării prin invocarea faptului că ofertantul câştigător provenea din Bulgaria, care în 2006 nu era membru al Uniunii Europene, în condiţiile în care o societate comercială românească a câştigat proiectul.

Referitor la nemenţionarea caracteristicilor tehnice ale utilajelor, instanţa a constatat că era imposibil pentru beneficiarul investiţiei să precizeze parametrii tehnici ai fiecărui subansamblu al liniei de îmbuteliere, întrucât din punct de vedere tehnic echipamentele sunt similare, indiferent de producător.

Împotriva sentinţei a declarat recurs A.P.D.R.P., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Astfel, pârâta a învederat că instanţa de fond a procedat la analizarea existenţei unui conflict de interese între participanţii la licitaţie cu privire la acţionariatul şi sediul social comun, deşi prin Decizia de soluţionare a contestaţiei s-a concluzionat că acest aspect reţinut în procesul-verbal de constatare nu este real.

S-a mai arătat că instanţa nu a ţinut cont că, prin procedura de achiziţii iniţiată de reclamantă nu s-a asigurat libera concurenţă şi transparenţă şi nu au fost respectaţi parametrii de calitate ai echipamentelor şi nici eficienţa utilizării fondurilor nerambursabile.

Pârâta a precizat că instanţa şi-a însuşit expertiza tehnico-contabilă, deşi neregulile semnalate în procesul-verbal vizau domeniul construcţiilor industriale, iar expertul desemnat nu avea competenţa necesară să se pronunţe asupra cerinţei privind caracteristicile tehnice minimale ce trebuiau cuprinse în cererile de ofertă înaintate de beneficiar, respectiv să concluzioneze asupra modului în care acesta a derulat procedura de achiziţii.

S-a mai învederat că instanţa nu a analizat toate aspectele cu privire la neasigurarea de către reclamantă a cadrului concurenţial adecvat.

Astfel, s-a arătat că, în urma transmiterii ofertelor, ar fi trebuit reluată procedura de achiziţii, în sensul eliminării cerinţei privind achiziţionarea echipamentelor de vinificaţie numai de la producători din ţări membre ale Uniunii Europene, întrucât doi dintre ofertanţi nu au avut cunoştinţă despre faptul că nu mai trebuia respectată condiţia originii producătorului, fiind descalificaţi datorită preţului ridicat oferit.

De asemenea, pârâta a susţinut că reclamanta nu a respectat prevederile contractuale privind achiziţiile, întrucât în cererile de ofertă nu a precizat specificaţiile tehnice pentru procurarea echipamentelor de vinificaţie şi îmbuteliere.

Sub acest aspect, arată pârâta, expertiza a reţinut în mod eronat că nu era necesară întocmirea unui caiet de sarcini cu privire la caracteristicile tehnice minimale ale echipamentelor, deşi acest lucru era clar prevăzut în contractul de finanţare şi cunoscut de comisia de evaluare a ofertelor care astfel a furnizat autorităţii contractante informaţii false referitoare la desfăşurarea procedurii de achiziţii.

Pârâta a mai arătat că beneficiarul avea obligaţia de a prezenta un proiect tehnic care să detalieze şi să cuprindă toate specificaţiile necesare pentru stabilirea soluţiei tehnice a unei astfel de investiţii, Or, proiectul tehnic depus nu satisface aceste cerinţe, lipsind caierul de sarcini au precizarea caracteristicilor minimale ale echipamentelor, ce nu erau specificate nici în cererile de ofertă.

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, este reală împrejurarea că instanţa a analizat şi menţiunea din procesul-verbal de constatare privind conflictul de interese între participanţii la licitaţie cu privire la acţionariatul şi sediul social comun, deşi acest aspect fusese lămurit prin Decizia de soluţionare a contestaţiei care a stabilit că nu a existat un asemenea conflict.

Însă această analiză nu influenţează soluţia pronunţată în cauză, astfel încât nu poate fi reţinut ca întemeiat motivul de recurs referitor la conflictul de interese.

Nici susţinerea că reclamanta nu ar fi asigurat cadrul concurenţial adecvat în momentul derulării procedurii de achiziţii nu are suport probator.

Astfel, societatea a adresat cereri de oferte unor producători italieni, adresându-se ulterior corespondenţilor acestora din România şi la sugestia cărora a contactat producătorii din Bulgaria, a căror ofertă fiind mai avantajoasă, a fost acceptată, fiind astfel achiziţionate unele dintre instalaţiile ofertate.

Astfel, cum a reţinut instanţa de fond, echipamentele achiziţionate respectau prevederile art. 14 pct. 2, 6 şi 7 din Legea nr. 316/001, fiind originare dintr-o ţară candidată la Uniunea Europeană şi fiind destinate a deveni proprietatea proiectului în momentul încheierii contractului.

Curtea reţine şi faptul, demonstrat şi de expertiza tehnică efectuată în cauză, că elementele tehnice precizate de reclamantă în cererile de ofertă erau suficiente pentru a se putea stabili cerinţele minimale de către orice producător de linii de îmbuteliere şi vinificaţie, instalaţiile respective având dimensiuni similare, indiferent de producător, astfel încât lipsa proiectului tehnic nu a afectat în niciun mod cadrul concurenţial.

De menţionat că, astfel cum a reţinut raportul de expertiză ce a examinat adresele de confirmare ale ofertanţilor de utilaje, aceştia aveau informaţii tehnice mai detaliate decât cele cuprinse în cererile de ofertă pentru achiziţia de utilaje de vinificaţie, formulându-şi astfel ofertele în cunoştinţă de cauză.

Astfel cum s-a concluzionat prin raportul de expertiză, lipsa unor informaţii tehnice din cererile de ofertă şi elaborarea ofertelor pe baza informaţiilor cuprinse în proiectul tehnic propriu-zis, precum şi în documentele însoţitoare - plan de afaceri, studiu de fezabilitate - satisface cerinţa asigurării unui cadru concurenţial adecvat.

Reclamanta a prezentat autorităţii contractante documentaţia solicitată, care a fost analizată, cheltuielile efectuate în baza contractului nr. 72 din 21 august 2006 fiind declarate eligibile pentru primele tranşe de plată şi fiind aprobată cumpărarea instalaţiei de vinificaţie şi de îmbuteliere.

De altfel, pe parcursul derulării investiţiei experţii pârâtei au verificat stadiul proiectului, au constatat unele lipsuri şi au impus remedierea lor, acceptând completarea documentaţiei, investiţia fiind finalizată şi aflându-se în funcţiune.

În consecinţă, Curtea reţine că este corectă concluzia instanţei de fond în sensul că societatea reclamantă a respectat prevederile contractului încheiat în anul 2006, justificându-se soluţia de anulare a actelor administrative atacate.

Pentru considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de A.P.D.R.P. împotriva sentinţei civile nr. 72/CA din 15 martie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 748/2011. Contencios. Contract administrativ. Recurs