ICCJ. Decizia nr. 1134/2012. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții C.A., H.Ș. și V.S. (în calitate de moștenitor al defunctei V.R.) au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin C.C.S.D., A.N.R.P. - Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună anularea deciziei nr. 14.569/FF din 28 octombrie 2010 emisă de C.C.S.D., obligarea pârâților la plata sumei de 397.859 RON, cu titlu de despăgubiri, în conformitate cu valoarea stabilită prin raportul de evaluare întocmit de expertul T.D., cu dobânda legală aferentă acestei sume, dobândă calculată până la plata efectivă a sumei, cu cheltuieli de judecată.
în întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Statul Român prin C.C.S.D. a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
De asemenea, pârâtul Statul Român prin C.C.S.D. a formulat cerere de chemare în garanție a SC B.E. SRL, reprezentată de expert evaluator N.E. - care a întocmit raportul de evaluare analizat în cauză -, pentru ca, în situația în care acesta va fi obligat la emiterea către reclamanți a unui titlu de despăgubire pentru o valoare superioară celei stabilite de evaluator, chematul în garanție să fie obligat la despăgubiri către C.C.S.D.
Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 203 din 29 martie 2011, a respins acțiunea reclamanților C.A., H.Ș. și V.S. și cererea de chemare în garanție a SC B.E. SRL
Pentru a pronunța o asemenea soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Decizia contestată în speța de față a fost întocmită în baza raportului de evaluare existent, raport care a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite reclamanților în temeiul standardelor, recomandărilor și metodologiei de lucru promovată de A.N.E.V.A.R. Valoarea individualizată în raportul de evaluare reprezintă valoarea de piață a proprietăților imobiliare, astfel cum este definită în standardele A.N.E.V.A.R.
Estimarea de către evaluator a valorii de piață în raportul de evaluare elaborat în cauză a avut la bază informațiile privind nivelul prețurilor corespunzătoare lunii aprilie 2010.
în opinia instanței de fond, expertiza efectuată de dl. expert T.D. nu poate fi luată în considerare, deoarece nu cuprinde criteriile pe care le-a avut în vedere la momentul la care a fost întocmită.
împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții C.A., H.Ș. și V.S., care au solicitat casarea sa și trimiterea cauzei spre rejudecare aceRONași instanțe, deoarece este necesară administrarea de probe noi.
în motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., au fost formulate de către recurenți următoarele critici de nelegalitate:
Raportul de evaluare întocmit în cauză la solicitarea intimatei C.C.S.D. este nelegal, întrucât evaluarea efectuată în luna mai 2010, prin comparație cu prețurile din anul 2007, nu poate fi în conformitate cu standardele internaționale de evaluare, care prevăd că valoarea de piață este estimată la data evaluării.
Imobilul litigios este situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, respectiv în cartierul M., unde imobilele au cele mai mari prețuri, după cartierul rezidențial A.M.
La pct. 2.4. din raportul de evaluare analizat, comparabila A este un imobil teren situat în S. (un alt cartier al municipiului Cluj-Napoca), evaluat în anul 2007, iar la comparabilele B și C nici nu se menționează cartierul.
în opinia recurenților, un imobil situat în cartierul M., expertizat în anul 2010, nu poate fi evaluat după imobilele din cartierul S., la prețurile anului 2007.
Mai mult decât atât, recurenții au arătat faptul că intenția legiuitorului a fost aceea de a asigura o despăgubire justă și echitabilă, în raport cu practica jurisdicțională internațională, iar o astfel de despăgubire nu poate fi asigurată decât în condițiile acordării despăgubirilor la care sunt îndreptățite părțile.
Recurenții au concluzionat în sensul că, în cauză, este necesară efectuarea unei noi expertize de către un expert desemnat de instanța de judecată care să stabilească valoarea reală a imobilului.
Intimata A.N.R.P. a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 3041C. proc. civ., înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanța de control judiciar constată că, în speță, nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 3041C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii: prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză, și a realizat o încadrare juridică adecvată.
Astfel, obiectul cererii deduse judecății îl reprezintă anularea deciziei nr. 14.569/FF din 28 octombrie 2010 emisă de C.C.S.D., precum și obligarea intimaților-pârâți la plata sumei de 397.859 RON, cu titlu de despăgubiri, în conformitate cu valoarea stabilită prin raportul de evaluare întocmit de expertul T.D., cu dobânda legală aferentă acestei sume, dobândă calculată până la plata efectivă a sumei.
Prin decizia contestată, au fost acordate recurenților despăgubiri în sumă de 226.400 RON, sumă ce a fost stabilită prin raportul de evaluare.
Recurenții au considerat că suma stabilită prin actul administrativ anterior arătat este mult prea mică și au depus în probațiune la instanța de fond un raport de expertiză extrajudiciară, întocmit de dl. expert T.D.
Prima instanță a respins acțiunea dedusă judecății, cu motivarea că expertiza întocmită în procedura administrativă respectă standardele, recomandările și metodologia de lucru promovată de A.N.E.V.A.R.
De asemenea, Curtea de Apel a apreciat că expertiza realizată de dl. expert T.D. nu poate fi luată în apreciere, întrucât nu cuprinde criteriile pe care le-a avut în vedere la momentul la care a fost întocmită.
Conform art. 1 alin. (3) din Titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, vor urma procedura și se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.
Ca atare, acesta este cadrul normativ în baza căruia intimata C.C.S.D. procedează la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri, potrivit art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, după stabilirea cuantumului despăgubirilor prin raportul de evaluare.
în baza dispozițiilor din Titlul VII al legii mai sus individualizate, raportul de evaluare se comunică persoanelor îndreptățite înainte de emiterea deciziei, care au posibilitatea de a formula obiecțiuni la raport; societatea de evaluatori are obligația de a răspunde la obiecțiuni.
în același sens, sunt și prevederile pct. 16.13 alin. (3)-(6) din Norma metodologică 2005 - de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Conform acestor dispoziții normative:
"(3) La data stabilită pentru efectuarea lucrării de evaluare și pe tot parcursul procedurii de specialitate, persoanele îndreptățite solicitante pot fi asistate de un evaluator ales și remunerat de către acestea. Dacă evaluatorii au păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă părerea motivată a fiecăruia.
(4) Raportul de evaluare al evaluatorului desemnat va fi comunicat de către acesta atât Comisiei Centrale, cât și persoanelor îndreptățite solicitante. în măsura în care acestea din urmă formulează obiecțiuni, evaluatorul este dator să răspundă la acestea. Obiecțiunile formulate și răspunsul la aceste obiecțiuni al evaluatorului desemnat vor fi comunicate în mod obligatoriu și Comisiei Centrale.
(5) Evaluatorii desemnați sunt datori să se înfățișeze înaintea Comisiei Centrale spre a da lămuriri ori de câte ori li se va cere.
(6) Dacă Comisia Centrală nu este lămurită prin evaluarea făcută, poate decide efectuarea unei noi expertize."
Instanța de control judiciar constată că, în speța de față, au fost respectate dispozițiile normative anterior citate.
Astfel, recurenții au contestat raportul de evaluare întocmit, iar SC B.E. SRL a comunicat că își menține punctul de vedere.
Valoarea din raportul de evaluare efectuat în dosarul de despăgubiri al recurenților reprezintă valoarea de piață, așa cum este definită de Comitetul Internațional pentru Standarde de Evaluare și Grupul European al Asociaților de Evaluatori , în sensul că reprezintă suma estimată pentru care o proprietate ar putea fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător hotărât să cumpere și un vânzător hotărât să vândă într-o tranzacție echilibrată, după un marketing adecvat, în care fiecare parte a acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângeri.
Conform Standardului IVS 1 - "Valoarea de piață - tip de valoare", valoarea de piață, determinată prin orice metodă de evaluare, înscrisă în cele trei abordări (compararea vânzărilor, capitalizarea venitului și cost), este înțeleasă ca fiind valoarea estimată a unui activ sau proprietăți fără luarea în considerare a costurilor de vânzare sau de cumpărare și includerea unui/unei impozit/taxe asociat.
Așadar, valoarea stabilită în raportul de evaluare pentru terenul în suprafață de 745 m.p., situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, raport întocmit de societatea de evaluatori desemnată de C.C.S.D. reprezintă valoarea de piață a acestui imobil, astfel cum este definită în standardele A.N.E.V.A.R.
Estimarea de către evaluator a valorii de piață în raportul de evaluare întocmit a avut la bază informațiile privind nivelul prețurilor corespunzătoare lunii aprilie 2010 și nu cele ale anului 2007, după cum invocă recurenții.
Totodată, înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe, în sensul că expertiza elaborată de dl. expert T.D. nu poate fi luată în considerare, deoarece nu arată criteriile pe care le-a avut în vedere la data întocmirii sale, nu respectă criteriile, condițiile și prevederile impuse de Standardele Internaționale de Evaluare. Mai precis, acest raport de evaluare a fost întocmit după metodologia C.E.T. a Buletinului Corpului Experților nr. 46 din martie 1998.
în vederea estimării valorii de piață a terenului supus evaluării, expertiza trebuia să fie întocmită conform dispozițiilor alin. (7) al art. 10 coroborat cu alin. (3) al art. 1 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv "valoarea terenurilor preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se stabilește potrivit valorii de piață de la data soluționării notificării, stabilită potrivit Standardelor Internaționale de Evaluare.
în consecință, în raport de cele anterior prezentate, înalta Curte apreciază că este nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât prima instanță a făcut o interpretare corectă a dispozițiilor normative aplicabile în materie.
în plus, nici motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu este fondat, întrucât hotărârea atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței.
Ca atare, înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ, raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, a respins recursul ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1127/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1090/2012. Contencios → |
|---|
