ICCJ. Decizia nr. 1189/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1189/2012
Dosar nr. 853/57/2010
Şedinţa publică de la 6 martie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.Circumstanţele cauzei.
I.1.Cererea de chemare în judecată şi procedura în faţa primei instanţe.
Prin acţiunea formulată în contencios administrativ pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ sub dosar nr. 853/57/2010, reclamanta N.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
- să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire raportat la Sentinţa Civilă nr. 341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05 august 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
- să fie obligat Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru cuantumul despăgubirilor stabilit prin Sentinţa Civilă nr. 341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05 august 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă în dosar nr. 1022/97/2006.
- să fie obligat pârâtul la emiterea deciziei, a titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei/deciziei instanţei;
- să fie obligată pârâta la comunicarea deciziei (a titlului de despăgubire), în termen de 30 de zile de la emitere sub sancţiunea de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere;
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin Sentinţa Civilă nr. 341/2007 în dosarul nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008/05 august 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă, instanţa a dispus acordarea de despăgubiri în cuantum de 244.221 lei, transmiterea dosarului notificării de îndată ce hotărârea va deveni irevocabilă, către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în vederea continuării procedurii de emitere a titlurilor de despăgubiri cuvenite reclamantei, raportate la imobilul teren în suprafaţă de 10.042 mp.
Faţă de cele prezentate, Instituţia Prefectului Judeţului Hunedoara, prin adresa nr. 2217 din 05 martie 2009, a înştiinţat Primarul oraşului Haţeg şi respectiv pe reclamantă că dosarul privind notificarea depusă de aceasta, precum şi toate actele depuse în probatoriu, au fost comunicate Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (A.N.R.P.) prin adresa nr. 1025/2009 şi care a fost înregistrată la A.N.R.P. sub nr. 10482 din 20 februarie 2009, respectiv nr. dosar 43156/CC.
Pentru aceste considerente, a solicitat informaţii cu privire la stadiul dosarului nr. 43156/CC, iar A.N.R.P. prin Direcţia pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/200 i-a transmis două răspunsuri, identice prin conţinut.
A mai arătat reclamanta că la data de 17 mai 2010 a transmis prin poştă, cu confirmare de primire, către A.N.R.P. respectiv Direcţia pentru coordonarea aplicării Legii nr. 10/2001, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, adresa nr. 22 in 17 mai 2010 prin care a solicitat emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire în temeiul dispus de Sentinţa Civilă nr. 341/2007 a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, solicitare faţă de care nu a primit nici un răspuns.
Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
II.2 Hotărârea primei instanţe.
Prin sentinţa nr. 283/F/CA/2010 din 16 noiembrie 2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta N.E., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că acţiunea reclamantei are ca obiect sancţionarea refuzului pârâtului de emitere a deciziei privind despăgubirile într-un termen rezonabil, astfel cum acesta este definit de jurisprudenţa C.E.D.O. aferentă art. 6 din Convenţie.
Potrivit titlului VII din Legea nr. 247/2005, procedura administrativă de soluţionare a dosarelor privind acordarea de măsuri reparatorii presupune parcurgerea mai multor etape şi anume:
- etapa transmiterii şi a înregistrării dosarelor;
- analizării dosarelor de către Secretariatul comisiei centrale sub aspectul posibilităţii restituirii în natură a imobilului ce face obiectul notificării;
- etapa evaluării, etapă în care dacă după analizarea dosarului se constată că în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, dosarul va fi transmis evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlul de despăgubire şi valorificarea acestui titlu în condiţiile prevăzute de art. 26 din O.U.G. nr. 81/2007 care include în cuprinsul titlului VII din Legea nr. 247/2005, capitolul V, secţiunea I intitulată „Valorificarea titlurilor de despăgubire”.
Curtea a constatat că în cauza dedusă judecăţii, printr-o notificare formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, reclamanta a solicitat restituirea în natură sau despăgubiri băneşti pentru terenul în suprafaţă de 15.483 mp.
Prin Dispoziţia nr. 612/2005, Primarul oraşului Haţeg a respins notificarea cu motivarea că terenul notificat a avut destinaţia de teren arabil şi preluat de C.A.P., fiind solicitat şi în baza Legii nr. 18/1991.
Împotriva dispoziţiei amintite, reclamanta a formulat contestaţie, iar Tribunalul Hunedoara, secţia civilă, prin Sentinţa Civilă nr. 341 din 06 iulie 2007, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 45/A/2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, a admis această contestaţie, a anulat dispoziţia atacată şi a obligat Primarul Oraşului Haţeg să emită o nouă dispoziţie prin care să constate calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, în condiţiile Legii nr. 10/2001, pentru terenul în suprafaţă de 10.042 mp şi să propună despăgubiri în echivalentul acestuia, în limita sumei de 244.221 RON, în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
În temeiul acestei hotărâri judecătoreşti, Primarul oraşului Haţeg a emis Dispoziţia nr. 566/2008 prin care a propus acordarea de despăgubiri reclamantei, în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul teren notificat.
Dosarul aferent dispoziţiei nr. 566/2008 a fost transmis Secretariatului Comisiei Centrale unde a fost înregistrat sub nr. 43156/CC/2009.
Urmare a petiţiilor reclamantei, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor prin Direcţia pentru Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001 i-a adus la cunoştinţă acesteia detaliile în legătură cu procedura de soluţionare a dosarelor, în sensul că, în aplicarea dispoziţiilor pct. 17.1 din Normele metodologice de aplicare a titlului VII din Legea nr. 247/2005 aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, a fost emisă Decizia nr. 2815 din 16 septembrie 2008, potrivit căreia dosarele transmise Secretariatului Comisiei Centrale sunt împărţite în două categorii, respectiv cele transmise înainte de intrarea în vigoare a O.G. nr. 81/2007 şi cele transmise ulterior intrării în vigoare a acestei ordonanţe, iar în cadrul fiecărei categorii, dosarele sunt analizate în ordinea înregistrării lor.
Curtea a apreciat că răspunsul formulat prin cele două adrese nu poate fi considerat ca fiind un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu conţine o exprimare neechivocă a intenţiei de a nu se da curs solicitărilor reclamantei sau de a nu se respecta prevederile legale privind emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
Tribunalul Hunedoara, prin sentinţa amintită, a obligat Primarul Oraşului Haţeg să emită o nouă dispoziţie prin care să constate calitatea reclamantei de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, în condiţiile Legii nr. 10/2001, pentru terenul în suprafaţă de 10.042 mp şi să propună despăgubiri în echivalentul acestuia, în limita sumei de 244.221 RON, în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Având în vedere că procedura administrativă prevăzută de titlul VII din Legea nr. 247/2005 presupune transmiterea dosarului evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare, precum şi emiterea deciziei în cuantumul prevăzut în raportul de evaluare întocmit în cursul acestei proceduri, Curtea a reţinut că în mod corect Comisia Centrală a apreciat necesitatea lămuririi dispozitivului Sentinţei Civile nr. 341/06 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara în procedura reglementată de art. 281 ind.1 C. proc. civ., pentru a se stabili dacă, prin această sentinţă, s-a constatat întinderea dreptului reclamantei la măsuri reparatorii în sumă de 244.211 RON sau dacă, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, se va urma procedura instituită prin Titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv se va proceda la evaluarea imobilului notificat în vederea stabilirii cuantumului. În acest sens, a emis adresa din 05 august 2010, pe care a comunicat-o Primăriei oraşului Haţeg şi reclamantei, în calitate de părţi în litigiul finalizat prin sentinţa amintită mai sus.
Faţă de aceste aspecte Curtea a reţinut că pârâtul a manifestat disponibilitate pentru tratarea, în condiţiile legii, a dosarului reclamantei şi a parcurs primele 2 etape descrise mai sus într-o manieră rezonabilă.
I.3. Recursul exercitat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta N.E., criticând- o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că prin sentinţa civilă nr. 341 din 6 iulie 2007, pronunţată în dosarul nr. 1022/97/2006, Tribunalul Hunedoara a admis contestaţia formulată în baza Legii nr. 10/2001 şi a obligat Primarul Oraşului Haţeg să emită o nouă dispoziţie prin care ă constate calitatea sa de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, în condiţiile Legii nr. 10/2001, pentru terenul în suprafaţă de 10.042 mp şi să propună despăgubiri în echivalentul acestuia, în limita sumei de 244.221 lei, în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Astfel că, a precizat recurenta, având în vedere această hotărâre precum şi Decizia nr. 52 din 04 iunie 2007 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unui recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că în situaţia în care cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent, prevăzute de Legea nr. 10/2001, a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, titlul de despăgubiri se va emite în baza respectivei hotărâri, în cuantumul prevăzut de aceasta.
II.Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurenta reclamantă şi a dispoziţiilor art. 3941 C. proc. civ., faţă de materialul probator şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
II.1 Argumente de fapt şi de drept relevante.
Recurenta reclamant N.E. a solicitat instanţei de contencios administrativ să constate:
- refuzul nejustificat al pârâtei de a emite decizia reprezentând titlul de despăgubire raportat la Sentinţa Civilă nr. 341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05 august 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă.
- să oblige Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor - Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire pentru cuantumul despăgubirilor stabilit prin Sentinţa Civilă nr. 341/2007 în dosar nr. 1022/97/2006 (dosar nr. 1488/2006) a Tribunalului Hunedoara, secţia civilă, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 45/A/2008 din 05 august 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia civilă în dosar nr. 1022/97/2006.
- să oblige pârâta la emiterea deciziei, a titlului de despăgubire în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a sentinţei/deciziei instanţei;
- să oblige pârâta la comunicarea deciziei (a titlului de despăgubire), în termen de 30 de zile de la emitere sub sancţiunea de daune cominatorii în cuantum de 100 lei/zi de întârziere;
Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că răspunsul formulat prin cele două adrese nu poate fi considerat ca fiind un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu conţine o exprimare neechivocă a intenţiei de a nu se da curs solicitărilor reclamantei sau de a nu se respecta prevederile legale privind emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire.
În speţă, Tribunalul Hunedoara, secţia civilă, prin Sentinţa Civilă nr. 341/06 iulie 2007, rămasă definitivă şi irevocabilă, pe de o parte, a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 244.221 RON, iar pe de altă parte, a menţionat că măsurile reparatorii în cuantumul stabilit, se vor acorda în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Faţă de situaţia constatată, prin adresa din 05 august 2010 s-a solicitat Primăriei Oraşului Haţeg şi reclamantei, în calitate de părţi în litigiul finalizat prin sentinţa amintită mai sus, să formuleze, în temeiul art. 2811 C. proc. civ., o cerere privind lămurirea dispozitivului Sentinţei Civile nr. 341 din 06 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara, în sensul de a se preciza dacă, prin această sentinţă, s-a constatat întinderea dreptului reclamantei la măsuri reparatorii în sumă de 244.211 RON sau dacă, pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor, se va urma procedura instituită prin titlul VII din Legea nr. 247/2005, respectiv se va proceda la evaluarea imobilului notificat în vederea stabilirii cuantumului.
În acest context, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că termenul rezonabil de soluţionare a cererii la care face referire reclamanta nu a fost încălcat, întrucât întârzierea în emiterea titlului de despăgubire nu îi este imputabilă Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, care aşa cum rezultă din cuprinsul dosarului şi corespondenţa dinte părţi a depus demersurile pentru completarea dosarului cu documentaţia necesară.
Rezultă aşadar că nu se poate reţine existenţa unui refuz din partea Comisiei Centrale cu privire la soluţionarea dosarului privind acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei, nefiind astfel îndeplinite dispoziţiile art. 1 şi art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care se reţine că prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, pe care instanţa de control judiciar o va păstra.
II.2 Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs.
Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte reţinând că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de N.E. împotriva sentinţei nr. 283/F/CA/2010 din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1188/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1193/2012. Contencios → |
|---|
