ICCJ. Decizia nr. 1207/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1207/2012
Dosar nr. 878/36/2011
Şedinţa de la 6 martie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată sub nr. 878/36/2011 pe rolul Curţii de Apel Constanţa, reclamanţii Comuna Valu lui Traian prin Primar şi Primarul Comunei Valu lui Traian au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Judeţului Constanţa:
- anularea Încheierii nr. 5 din 07 iulie 2011 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României - Camera de Conturi Constanţa prin care a fost respinsă contestaţia reclamanţilor împotriva Deciziei Camerei de Conturi Constanţa nr. 28/30 din 30 mai 2011 şi a actelor premergătoare acesteia, respectiv Raportul de control pentru anul 2009 înregistrat sub nr. 4706 din 29 aprilie 2011 la sediul reclamanţilor şi a procesului-verbal cu acelaşi număr;
- suspendarea Deciziei nr. 28 din 30 mai 2011 până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a prezentei cauze;
- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamanţii au arătat că în urma controlului efectuat în perioada 26 aprilie - 29 aprilie 2011, s-a constatat că au fost acordate personalului din cadrul Primăriei Valu lui Traian drepturi băneşti în baza prevederilor Contractului/Acordului colectiv de muncă al salariaţilor primăriei constând în:
- drepturi speciale pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii muncii în cuantum de 350 RON/lunar neimpozabili, în cuantum total de 166.702 RON;
- spor de dispozitiv pentru 6 persoane, în cuantum total de 11.053 RON;
- primă de vacanţă acordată personalului contractual, în cuantum total de 6.043 RON.
Prin Decizia nr. 28 din 30 mai 2011 s-au reluat aceste constatări şi s-a dispus la punctul II aplicarea de măsuri de recuperare a sumelor de la angajaţi de către ordonatorul de credite.
Împotriva acestei decizii, reclamanţii au formulat contestaţie, arătând că drepturile a căror acordare se pretinde a fi ilegală şi a căror recuperare se solicită până la data de 30 august 2011 nu încalcă legislaţia în vigoare la momentul acordării lor şi nu au fost încasate de salariaţi în mod nelegal, pentru a fi recuperate.
Prin Încheierea nr. 5 din 07 iulie 2011 Comisia de soluţionare a respins contestaţia, reiterând argumentele prezentate de organele de control în actele premergătoare atacate.
2. Sentinţa Curţii de Apel Constanţa
La termenul de judecată din 10 octombrie 2011 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Constanţa în soluţionarea cauzei.
Prin Sentinţa nr. 341/COM din 17 octombrie 2011 această instanţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie Încheierea nr. 5 din 07 iulie 2011 emisă de către Curtea de Conturi a României, în urma soluţionării contestaţiei administrative formulate de către reclamanţi împotriva măsurilor prevăzute prin Decizia nr. 28 din 30 mai 2011 emisă de Camera de Conturi Constanţa.
Or, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, "Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate."
În conformitate cu prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 instanţa specializată este instanţa de contencios administrativ şi fiscal, stabilită în funcţie de ierarhia autorităţii publice emitente a actului administrativ supus controlului de legalitate, act definit de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".
A reţinut instanţa că, în speţă, deşi se contestă încheierea emisă de Curtea de Conturi a României, litigiul priveşte Decizia nr. 29 din 01 septembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Constanţa, structură fără personalitate juridică ce exercită, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea nr. 94/1992, funcţiile Curţii de Conturi în unitatea administrativ-teritorială a judeţului Constanţa, astfel că actul administrativ supus cenzurii instanţei este, în fapt, decizia emisă de Camera de Conturi a Judeţului Constanţa prin care au fost stabilite anumite măsuri în sarcina entităţii publice controlate, măsuri a căror legalitate este analizată de către instanţă şi care atrage competenţa de soluţionare a tribunalului.
Având în vedere aceste considerente, prima instanţă a apreciat că dispoziţiile art. 228 din Regulamentul Curţii de Conturi aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr. 130/2010, în vigoare începând cu 1 ianuarie 2011, nu pot înfrânge dispoziţiile legale mai sus citate.
3. Sentinţa Tribunalului Constanţa
La rândul său Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 2.493 din 9 decembrie 2011 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Constanţa secţia a II a civilă, contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel această instanţă a reţinut că, în speţă reclamantul a contestat Încheierea nr. 5/2011 emisă de Curtea de Conturi precum şi celelalte acte ce au stat la baza emiterii acesteia (procesul-verbal de constatare şi decizia), astfel că atât în conformitate cu Legea nr. 94/1992 raportat la Hotărârea nr. 130/2010 dar şi faţă de dispoziţiile art. 3 pct. 1 C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa soluţionării cauzei aparţine Curţii de Apel Constanţa, având în vedere că actul contestat respectiv Încheierea nr. 5 din 7 iulie 2011 este emisă de o autoritate publică centrală, respectiv Curtea de Conturi a României .
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, în conformitate cu art. 21 C. proc. civ., dosarul a fost înaintat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, examinând conflictul negativ de competenţă, constată că soluţionarea prezentei cauze aparţine Tribunalului Constanţa.
În şedinţa plenului secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi din data de 20 februarie 2012, s-a hotărât că actul supus controlului judiciar este decizia de măsuri emisă de Camera Judeţeană de Conturi, pentru că acesta este actul administrativ care dă naştere, modifică şi stinge raporturi juridice în sensul art. 2, alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
În raport de prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004 competenţa de soluţionare a litigiului aparţine tribunalului, actul administrativ a cărui legalitate este suspusă verificării instanţei, fiind emis de o autoritate publică judeţeană.
Soluţiile de principiu adoptate la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine pronunţarea unor hotărâri divergente, mai ales că rolul Înaltei Curţi este acela de unificare a practicii judiciare, iar deciziile acesteia nu pot constitui sursă de insecuritate a raporturilor juridice.
În consecinţă, în baza art. 20 şi urm. C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze la Tribunalul Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului privind pe Comuna Valu lui Traian, Primarul comunei Valu lui Traian, Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Constanţa în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2012.
Procesat de GGC - AM
← ICCJ. Decizia nr. 1196/2012. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 1231/2012. Contencios. Litigii Curtea de... → |
---|