ICCJ. Decizia nr. 1340/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1340/2012
Dosar nr. 578/35/2011
Şedinţa publică din 13 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 17 noiembrie 2011 pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II - a civilă de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC S.D. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.F.P. - C.A.O.P.S.A.A., A.N.V., D.R.A.O.V. Cluj şi D.J.A.O.V. Satu Mare, suspendarea executării Deciziei nr. 136 din 30 iunie 2011 a C.A.O.P.S.A.A. din cadrul M.F.P.
În motivare, reclamanta a arătat că prin Decizia a cărei suspendare o solicită a fost revocată autorizaţia de antrepozit fiscal din 15 decembrie 2003 emisă pentru SC S.D. SRL şi a fost apreciată ca lipsită de obiect cererea de reautorizare a punctului de lucru de la Buşag, jud. Maramureş.
În opinia reclamantei, Decizia de revocare a fost emisă cu interpretarea greşită a prevederilor legale, în condiţiile în care, a respectat normele procedurale fiscale ce-i incumbă cu privire la denaturare, pârâta reţinând în mod greşit că au fost încălcate prevederile art. 20628, alin. 2 lit. c) raportat la art. 20626, alin. 1 lit. k), în sensul; că nu s-a conformat cerinţelor ce reglementează procedura denaturării prevăzută de pct. 11, alin. (7) şi (9) de la Titlul VII din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Cod Fiscal
Reclamanta a arătat că împotriva deciziei de revocare a autorizaţiei de antrepozit a formulat plângere prealabilă, fără a primi un răspuns în termenul legal de 30 de zile, iar prin adresa din 19 mai 2011 a solicitat D.J.A.O.V. Maramureş să aprobe denaturarea cantităţii de 5.900 litri de alcool, cererea fiind depusă înainte cu 5 zile de data fixată pentru denaturare.
Totodată, a arătat că instrucţiunile preşedintelui A.N.A.F. prevăzute în norma internă din 10 mai 2011 prevăd limitativ motivele pentru care cererea de denaturare a alcoolului poate fi respinsă.
Prevederile fiscale nu impun acţiuni sau inacţiuni în sarcina celui ce solicită aprobarea denaturării, ci doar obligaţia de a anunţa autorităţii vamale data stabilită pentru denaturare, urmând ca autoritatea vamală să asigure supravegherea operaţiunii de denaturare, prin reprezentant.
Revocarea autorizaţiei de antrepozit fiscal urmare a producerii efectelor deciziei de revocare echivalează cu încetarea activităţii societăţii, care are ca obiect de activitate fabricarea alcoolului şi a altor produse chimice organice de bază, cu consecinţe asupra bugetului de stat şi a achitării salariilor.
Prin întâmpinare, pârâta D.R.A.O.V. Cluj a solicitat respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată, nefondată şi neprobată.
În esenţă, a susţinut, pe de-o parte, că aspectele invocate de reclamantă în argumentarea cazului bine justificat vizează legalitatea actului şi ţin de fondul cauzei, iar în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului, reclamanta face simple afirmaţii, nesprijinite cu probe neechivoce.
În plus, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care să solicite anularea Deciziei nr. 136/2011.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 251 din 28 noiembrie 2011, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare formulată de reclamantă.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că nu s-a făcut dovada unui caz bine justificat, respectiv a existenţei unei îndoieli puternice şi evidente asupra prezumţiei de legalitate a actului administrativ, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative şi nici a unui prejudiciu iminent care s-ar produce în cazul executării Deciziei nr. 136 din 30 iunie 2011 a C.A.O.P.S.A.A. din cadrul M.F.P., motiv pentru care a constatat că cererea de suspendare este neîntemeiată.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs reclamanta SC S.D. SRL criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru următoarele motive:
- Arată recurenta că există îndeplinite cumulativ condiţiile privind cazul bine justificat şi prejudiciul iminent prevăzut art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Astfel arată că procedura de contestare a actului administrativ nu a fost finalizată şi există posibilitatea ca, având în vedere modificările legislative intervenite prin OG nr. 30 din 31 august 2011 - intimatele să facă o interpretarea restrictivă a aplicării în timp a acestor dispoziţii în condiţiile în care suspendarea executării deciziei de revocare a autorizaţiei intervenea de drept de la momentul înregistrării contestaţiei (art. 20828 alin. (6) şi (8) din Legea nr. 571/2003).
De asemenea, se arată că activitatea firmei a fost desfăşurată în condiţii de deplină legalitate timp de mai bine de 8 ani şi deci ar putea exista o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
- În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, se invocă iminenta încetare a desfăşurării activităţii comerciale în lipsa autorizaţiei revocată abuziv.
În drept, cererea se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ.
Apărările pârâţilor - intimaţi
Intimatul - pârât D.R.A.O.V. Cluj a formulat întâmpinare la cererea de recurs şi a solicitat respingerea acesteia ca nefondată şi menţinerea sentinţei recurate ca legală şi temeinică.
În dovedirea cererii de recurs s-au depus înscrisuri conform cu prevederile art. 305 C. proc. civ.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente precum şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nici o formalitate"
Instanţa de fond în mod corect a apreciat că nu există un caz bine justificat, din motivele de nelegalitate invocate de recurenta - reclamantă nu se disting indicii care să determine răsturnarea prezumţiei de nelegalitate a actului administrativ fiscal contestat.
Se constată că motivele invocate de recurentă în cererea de recurs nu au fost înfăţişate instanţei de fond. Aceasta analizând motivele de suspendare invocate în legătură cu respectarea dispoziţiilor art. 20626 alin. (2) din Cod Fiscal, a apreciat corect că nu există caz bine justificat, urmând a se analiza aceste argumente ale reclamantei odată cu soluţionarea fondului cauzei întrucât nu pot fi „pipăite" fără prejudicierea fondului.
Nici în ce priveşte paguba iminentă, recurenta - reclamantă nu a depus dovezi şi nu a argumentat în ce constă concret prejudiciul.
Întrucât intimata D.R.A.O.V. Cluj consideră că prejudiciul se află în bugetul statului deoarece recurenta a denaturat o cantitate de 78.600 litri alcool etilic fără autorizaţie de antrepozit fiscal, fără supravegherea autorităţii vamale şi fără a fi plătită acciza aferentă, şi acest aspect necesită probatorii administrate, nu poate fi tranşat la nivel de aparenţă.
Constatând că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC S.D. SRL Baia Mare, prin administrator judiciar C.L. împotriva sentinţei nr. 251 din 28 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia a - II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1333/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1343/2012. Contencios → |
|---|
