ICCJ. Decizia nr. 1521/2012. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1521/2012
Dosar nr. 636/33/2011
Şedinţa publică din 21 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 17 mai 2011, reclamatul G.Ş. a chemat în judecată M.A.D.R., A.N.P.A. şi pe preşedintele acestei agenţii, solicitând anularea deciziei nr. 443 din 7 decembrie 2010, reintegrarea în funcţia publică de consilier asistent clasa I şi obligarea pârâţilor la plata drepturilor băneşti cuvenite şi a unor daune morale în sumă de 80.000 lei.
În motivarea cererii, reclamantul a învederat că eliberarea sa din funcţie s-a făcut cu nerespectarea prevederilor art. 99 alin. (1) şi art. 100 din Legea nr. 188/1999, precum şi ale art. 76 C. muncii, reducerea postului şi organizarea concursului de ocupare a funcţiei publice pe care o deţinea fiind măsuri dispuse în mod abuziv, cu încălcarea procedurilor imperative prevăzute de lege.
Prin sentinţa civilă nr. 551 din 10 octombrie 2011 Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că motivul organizării concursului pentru ocuparea posturilor de funcţionari publici la Filiala Ardeal a A.N.P.A. l-a constituit reorganizarea activităţii instituţiei dispuse prin HG nr. 545/2010 şi prin Ordinul nr. 168/2010 al M.A.D.R., acte administrative necontestate.
Instanţa a mai constatat că nu s-a procedat la reducerea unui post anume ocupat, ci a numărului de posturi de funcţionari publici, organizându-se concursul pentru toate posturile similare, reclamantul neparticipând la acel concurs, deşi a formulat cerere în acest sens.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul G.Ş., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamantul a învederat că prin organizarea concursului pentru un post pe care fusese el reîncadrat prin Decizia nr. 238 din 16 august 2010, pentru ca apoi, după 4 luni, prin Decizia nr. 443 din 7 decembrie 2010 să se dispună eliberarea din funcţie, încalcă principiul stabilităţii funcţiei publice, prevăzut de art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999.
Reclamantul a mai arătat că pârâţii nu au respectat nici prevederile art. 100 alin. (1) şi (4) din aceeaşi lege, întrucât, în urma reorganizării, nu s-au modificat atribuţiile aferente funcţiei i în proporţie de peste 50%, astfel încât nu se impunea organizarea concursului, ci reîncadrarea pe post, nefiind opozabilă reclamantului reducerea postului prin Decizia nr. 305 din 27 august 2010 a pârâtei A.N.P.A., emisă la doar câteva zile după ce aceeaşi instituţie a dispus reîncadrarea sa în funcţia publică de consilier asistent clasa I.
În recursul formulat, reclamantul a precizat şi faptul că la data organizării concursului, se afla în concediu medical, fapt comunicat autorităţii şi care atrage, potrivit art. 76 C. muncii sancţiunea nulităţii pentru încălcarea procedurilor imperative prevăzute de lege pentru cazul de eliberare din funcţie.
Reclamantul a formulat critici şi cu privire la respingerea petitelor accesorii cererii principale, solicitând reintegrarea în funcţia publică ocupată, plata drepturilor băneşti de la data eliberării din funcţie, precum şi acordarea sumei de 80.000 lei cu titlu de daune morale.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, în anul 2010 a avut loc, urmare a intrării în vigoare a HG nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea M.A.D.R. şi a unor structuri din subordinea acestuia, precum şi a HG nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea A.N.P.A., operaţiunea de restructurare şi reorganizare şi la nivelul agenţiei, structură din subordinea ministerului pârât.
Structura organizatorică, statul de funcţii şi numărul de posturi ale agenţiei s-au stabilit prin Ordinul nr. 168/2010 emis de M.A.D.R., iar prin Decizia A.N.P.A. nr. 305/2010 s-a aprobat procedura de restructurare şi reorganizare la nivelul agenţiei.
Instanţa de fond a reţinut în mod justificat că reducerea unui post la nivelul Filialei Ardeal a A.N.P.A. nu s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 100 alin. (4) din Legea nr. 188/1999, privind modificarea atribuţiilor în proporţie de peste 50%, ci a fost urmarea procesului de reorganizare a agenţiei în temeiul hotărârilor de guvern susmenţionate.
Întrucât numărul de posturi de funcţionari publici ai agenţiei s-a redus la 97 - potrivit anexei 2 din HG nr. 725/2010 - s-a dispus organizarea concursului pentru ocuparea acestora, ce s-a desfăşurat la data de 27 septembrie 2010 şi la care reclamantul nu a participat.
Cât priveşte împrejurarea că prin Decizia nr. 238 din 16 august 2010 reclamantul a fost reîncadrat în funcţia de consilier asistent, aceasta nu prezintă relevanţă, fiind urmarea aplicării prevederilor art. 3 alin. (4) din HG nr. 545/2010, potrivit cărora personalul agenţiei este format din personalul A.N.P.A. astfel cum fusese organizată prin HG nr. 1194/2008, care se consideră transferat în interes de serviciu.
Faţă de considerentele expuse, Curtea nu poate primi susţinerea reclamantului privind încălcarea principiului stabilităţii funcţiei publice, eliberarea din funcţie dispusă prin Decizia nr. 443/2010 fiind urmarea reorganizării instituţiei prin reducerea unor posturi, precum şi neparticipării reclamantului la concurs, în urma desfăşurării căruia candidaţii ce l-au susţinut au acumulat punctajul necesar pentru ocuparea funcţiilor publice, care toate îndeplineau aceleaşi atribuţii.
Referitor la împrejurarea că au fost încălcate prevederile art. 76 C. muncii, întrucât reclamantul se afla în concediu medical la data susţinerii concursului pentru care se înscrisese din 20 septembrie 2010, acest aspect nu putea constitui temei pentru amânarea probelor concursului şi fiind de altfel comunicat instituţiei a doua zi după desfăşurarea examenului.
În consecinţă, Curtea constată că nu sunt fondate criticile aduse sentinţei sub aspectul respingerii cererii de anulare a deciziei de încetare a raporturilor de serviciu.
Referitor la celelalte petite, privind daunele materiale şi morale solicitate, critica adusă este de asemenea neîntemeiată, întrucât admisibilitatea cererii de acordare a unor despăgubiri în contenciosul administrativ, subsumată noţiunii de reparare a prejudiciului, este condiţionată de admiterea acţiunii în anularea actului administrativ vătămător.
În raport de cele expuse mai sus, sentinţa fiind legală şi temeinică, Curtea va respinge recursul formulat de reclamant ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de G.Ş. împotriva sentinţei nr. 551 din 10 octombrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1517/2012. Contencios. Anulare certificat de... | ICCJ. Decizia nr. 1532/2012. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
