ICCJ. Decizia nr. 1946/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1946/2012
Dosar nr. 5947/1/2011
Şedinţa publică de la 6 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă:
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele.
I. Circumstanţele cauzei.
l. Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin Hotărârea nr. 523 din 30 iunie 2011, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege de către Z.M. pentru numirea în funcţia de magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a concursului organizat la data de 15 mai 2011, reţinându-se că nu îndeplineşte condiţia unei bune reputaţii, cerinţă impusă de prevederile legale şi regulamentare.
Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Z.M. a formulat recurs, solicitând anularea parţială a acesteia, numai în ceea ce priveşte invalidarea promovării de către recurentă a concursului organizat la data de 15 mai 2011.
În motivarea cererii, recurenta a arătat că a participat la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent din data de 15 mai 2011, însă prin Hotărârea nr. 523 din 30 iunie 2011, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru numirea sa în funcţia de magistrat-asistent, referitoare la buna-reputaţie, întrucât prin ordonanţa din 27 aprilie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba lulia, s-a dispus scoaterea sa de sub urmărire penala, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasa prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. si aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 700 lei.
A învederat recurenta că existenta unei măsuri cu caracter administrativ şi a unei soluţii de scoatere de sub urmărire penală nu poate constitui un obstacol în invalidarea concursului mai sus menţionat întrucât aceste măsuri nu sunt definitive, în prezent existând plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia.
II. Considerentele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin Hotărârea nr. 523 din 30 iunie 2011, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege de către Z.M. pentru numirea în funcţia de magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca urmare a concursului organizat la data de 15 mai 2011, reţinându-se că nu îndeplineşte condiţia unei bune reputaţii, cerinţă impusă de prevederile legale şi regulamentare.
Actul atacat este o hotărâre a secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dată în exercitarea atribuţiilor ce-i revin acestuia potrivit art. 15 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de magistrat-asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea nr. 293/2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările ulterioare, care stabileşte că „Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către candidaţii declaraţi admişi la concurs.";.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004/R, hotărârile adoptate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cauză hotărârea atacată nu se referă la cariera şi drepturile judecătorilor şi nu este adoptată de Plenul C.S.M.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, respectiv împrejurarea că hotărârea nu are ca obiect drepturile şi cariera judecătorilor, competenţa de soluţionare aparţine curţii de apel ca instanţă competentă material potrivit prevederilor art. 10 din Legea nr. 554/2004/R, legea cadru ce reprezintă dreptul comun în materie de contencios administrativ.
În consecinţă, având în vedere cele reţinute mai sus, în baza art. 158 C. proc. civ., cauza va fi trimisă Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţa competentă material să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competenţa soluţionării cauzei privind pe Z.M. şi Consiliul Superior al Magistraturii, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 aprilie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1945/2012. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 1951/2012. Contencios → |
---|