ICCJ. Decizia nr. 2082/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2082/2012
Dosar nr. 208/33/2011
Şedinţa publică de la 27 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea adresată Curţii de Apel Cluj – secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul R.D. a chemat în judecată Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap şi Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Bistriţa-Năsăud, solicitând anularea Deciziei de încadrare în grad de handicap din 17 decembrie 2010 eliberat de C.S.E.P.A.H. prin care s-a respins contestaţia împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap din 9 iulie 2010 eliberat de C.E.P.A.H. Bistriţa-Năsăud, recunoaşterea dreptului de încadrare în gradul de handicap grav ce necesită îngrijire permanentă cu asistent personal, obligarea C.E.P.A.H. Bistriţa-Năsăud la eliberarea unui nou certificat de încadrare în grad de handicap grav în favoarea reclamantului.
În motivarea cererii se arată că deşi suferă de afecţiuni care pot fi încadrate la gradul de handicap grav, i s-a stabilit prin actele atacate, gradul de handicap accentuat.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 496 din 28 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj – secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea reclamantului R.D., a fost anulată Decizia de încadrare în grad de handicap din 12 decembrie 2010 şi a Certificatului de încadrare în grad de handicap din 9 iulie 2010 şi obligată Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bistriţa-Năsăud să emită un nou act în favoarea reclamantului de încadrare în grad de handicap „grav”, cu consecinţa acordării drepturilor corespunzătoare.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că în urma afecţiunilor suferite reclamantul a fost internat în mai multe unităţi spitaliceşti şi a solicitat evaluarea de către comisia pentru persoane cu handicap. I s-a stabilit prin certificatul de încadrare în grad de handicap, gradul de handicap accentuat, iar contestaţia împotriva acestuia a fost respinsă prin Decizia nr. 7563 din 17 decembrie 2010 emisă de Comisia superioară.
Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a stabilit noţiunea de „persoane cu handicap” şi tipurile de handicap iar prin Ordinul nr. 762/1992/2007 au fost instituite criteriile în baza cărora se face încadrarea în grad de handicap.
Pentru a stabili încadrarea reclamantului în grad de handicap a fost efectuată o expertiză medico-legală şi o anchetă socială.
S-a reţinut că din expertiza efectuată şi ancheta socială, reiese că reclamantul suferă de mai multe afecţiuni ce diminuează capacitatea de muncă în proporţie de 95% şi care îl încadrează în gradul I de invaliditate potrivit criteriilor din Ordinul nr. 762/1992/2007.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care se substituie Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap şi C.E.P.A.H. Bistriţa-Năsăud.
I. În recursul declarat de M.F.P.S., se critică soluţia instanţei de fond, deoarece:
- instanţa de fond a reiterat toate diagnosticele centralizate prin raportul de expertiză medico-legală a dispus în cauză şi efectuat de I.M.L. Cluj-Napoca;
- instanţa de fond a indicat gradul I de invaliditate menţionat la pct. X al raportului de expertiză medico-legală deşi acesta nu prezintă nicio relevanţă privitor la încadrarea în grad de handicap care se efectuează după norme legale specifice;
- instanţa de fond a ajuns la concluzia că gradul de handicap accentuat este greşit acordat fără a se raporta la prevederilor Ordinului nr. 762/1992/2007 pentru a justifica legalitatea unei încadrări în gradul grav de handicap;
- normele incidente în speţă sunt dispoziţiile Cap. VII – funcţiile neuro-musculo-scheletice şi ale mişcărilor aferente, subcap. III – evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor motorii, pct. 2 – afecţiuni neurologice din Ordinul comun nr. 762/1992/2006 referitoare la handicapul accentuat.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, pe fond, să se menţină valabilitatea actelor administrative contestate.
II. În recursul declarat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bistriţa-Năsăud a fost criticată soluţia instanţei de fond deoarece încadrarea în grad de handicap se face numai pe baza Criteriilor medico-psihosociale prevăzute în anexa la Ordinul comun nr. 762/1992/2007.
Reclamantul suferă de demenţă vasculară care se încadrează în grad de handicap accentuat şi pentru că are deficienţă funcţională accentuată, beneficiază de toate drepturile şi accesibilităţile prevăzute de Legea nr. 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, corespunzător gradului de handicap stabilit.
Criteriile medico-psihosociale prevăzute în Ordinul comun nr. 762/1992/2007 se referă la demenţa senilă sau presenilă, demenţa Alzheimer, demenţa Pick, dar forma de care suferă reclamantul nu poate fi încadrată în gradul de handicap, chiar dacă expertiza capacităţii de muncă, auto-îngrijire şi autoservire este redusă la zero.
În ceea ce priveşte expertiza medico-legală efectuată în cauză, s-a apreciat că aceasta permite pensionarea de invaliditate şi nu încadrarea în grad de handicap care se poate face numai pe baza criteriilor prevăzute în Ordinul comun nr. 762/1992/2007.
Intimatul R.D. a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
4. Soluţia instanţei de recurs
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursurile declarate pentru următoarele considerente:
În prezenta cauză s-a solicitat anularea deciziei de încadrare de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap prin care reclamantului i-a fost acordat gradul de handicap „accentuat”.
Instanţa de fond a admis cererea reclamantului, a anulat decizia şi a obligat C.E.P.A.H. Bistriţa-Năsăud să emită un nou act de încadrare a reclamantului în grad de handicap grav.
Deşi instanţa de fond recunoaşte că Ordinul nr. 762/1992/2007 instituie criteriile în baza cărora se face încadrarea în grad de handicap, a solicitat Casei Judeţene de Pensii Cluj – Serviciul Judeţean de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, precum şi Institutului de Medicină Legală Cluj, efectuarea unor expertize.
Casa Judeţeană de Pensii Cluj a comunicat faptul că încadrarea în grad de handicap se face de către organele specializate – Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, care este diferit de gradul de invaliditate ce se referă la capacitatea de muncă.
Institutul de Medicină Legală Cluj, iniţial, a comunicat faptul că încadrarea în grad de handicap nu face obiectul de activitate al instituţiilor medico-legale, dar a efectuat un raport de expertiză medico-legală în baza actelor medicale prezentate şi a concluzionat că reclamantul se încadrează în gradul I de invaliditate.
În motivarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut concluziile raportului de expertiză medico-legală dar acesta vizează capacitatea de muncă şi gradul de invaliditate, care, aşa cum s-a subliniat anterior, este un grad legat de capacitatea de muncă şi nu un grad de handicap, astfel că nu pot fi reţinute susţinerile legate de nelegalitatea actului contestat în raport de concluziile raportului de expertiză medico-legală.
Potrivit art. 85 alin. (3) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, iar conform art. 86 alin. (1) din acelaşi act normativ, gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.
Prin urmare, stabilirea gradului de handicap se face în condiţiile Legii nr. 448/2006, în timp ce gradul de invaliditate se stabileşte potrivit art. 69 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
De aceea, nu poate fi constatată nelegalitatea actelor contestate în prezenta cauză, în raport de concluziile raportului de expertiză medico-legală care se referă la gradul de invaliditate şi nu la cel de handicap.
Pentru a constata nelegalitatea încadrării în grad de handicap, instanţa de fond trebuia să se raporteze la criteriile medico-psihosociale prevăzute în Ordinul comun nr. 762/1992/2007 şi să verifice dacă în raport de acestea încadrarea în gradul de handicap „accentuat” este sau nu legală.
Însă, în această privinţă există dovezi că încadrarea în grad de handicap „accentuat” este legală.
Din documentele medicale rezultă că încadrarea în grad de handicap accentuat s-a făcut conform criteriilor cuprinse în Ordinul nr. 762/1992/2007, respectiv Cap. VII – Funcţiile neuro-musculare-scheletice şi ale mişcărilor aferente, subcap. III – Evaluare grad de handicap în afectarea funcţiilor motorii, pct. 2 – Afecţiuni neurologice.
În raport de evoluţia stării de sănătate, tot potrivit dispoziţiilor Legii nr. 448/2006, se poate cere reevaluarea gradului de handicap stabilit.
De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentinţa atacată şi respinsă acţiunea reclamantului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Bistriţa-Năsăud şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva sentinţei nr. 496 din 28 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului R.D. ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2080/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2083/2012. Contencios → |
|---|
