ICCJ. Decizia nr. 219/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 219/2012
Dosar nr. 1350/46/2010
Şedinţa publică de la 19 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea precizată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la data de 1 noiembrie 2010, reclamantul M.N. a chemat în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor – Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, solicitând instanţei să dispună anularea în parte a Deciziei nr. 11898/FF din 18 mai 2010, referitor la cuantumul despăgubirilor şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie, în baza unei noi evaluări, având la bază o expertiză tehnică judiciară care să reflecte valoarea reală a imobilului preluat abuziv, sub sancţiunea unor daune cominatorii de 1.000 lei/zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la data emiterii acestuia.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin decizia atacată i s-au acordat despăgubiri de 30.810 lei pentru un teren intravilan situat în municipiul Rm. Vâlcea, zona Ostroveni, ce i-a fost preluat abuziv. Valoarea reprezentând despăgubirile este derizorie şi necorespunzătoare unei despăgubiri efective şi totale, care s-ar fi impus în raport de preţul de piaţă al imobilului.
Pârâta C.C.S.D. a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând că suma ce i-a fost recunoscută acestuia cu titlu despăgubiri a rezultat în urma unei evaluări realizate conform art. 16 alin. (1) şi (2) raportat la art. 3 lit. d) din Titlul VII al Legii nr. 347/2005, respectiv art. 10 alin. (7) din Titlul I din lege.
A susţinut că evaluarea terenului reclamantului a fost realizată prin metoda comparaţiei directe, evaluatorul stabilind despăgubirile la o valoare de 12,25 euro/m.p. corespunzătoare valorii de piaţă de la momentul realizării expertizei.
Pârâta a mai arătat că reclamantul nu a contestat raportul de evaluare întocmit de evaluatorul agreat de C.C.S.D., iar afirmaţiile ulterioare ale acestuia, referitoare la o valoare mai mare a terenului, sunt nedovedite.
La data de 16 noiembrie 2010 pârâta C.C.S.D. a formulat cerere de chemare în garanţie a evaluatorului SC F.C.C. SRL, solicitând instanţei să dispună, în situaţia în care va cădea în pretenţii faţă de reclamant, obligarea evaluatorului să plătească sumele pe care pârâta va fi ţinută să le plătească reclamantului.
În motivarea cererii, pârâta a arătat că raportul de evaluare a fost întocmit conform Standardelor Internaţionale de Evaluare, iar dacă valoarea stabilită prin acesta este alta decât cea găsită de instanţă nu poate fi reţinută culpa pârâtei, ci a evaluatorului, care răspunde faţă de pârâtă pe temei contractual, în baza contractului de prestări servicii.
Chemata în garanţie SC F.C.C. SRL a depus întâmpinare faţă de cererea de chemare în judecată a reclamantului, solicitând respingerea acesteia în, principal ca prematur introdusă, în raport de dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în subsidiar ca neîntemeiată, întrucât evaluarea realizată în faţa pârâtei C.C.S.D. a respectat legea şi a stabilit valoarea de piaţă a terenului prin metoda comparaţiei directe. Chemata în garanţie a mai arătat că reclamantul nu şi-a ales un evaluator pe parcursul realizării evaluării în faţa C.C.S.D. şi astfel nu a vrut să beneficieze de caracterul contradictoriu al acelei proceduri administrative.
Prin sentinţa nr. 201 din 09 martie 2011, Curtea de Apel Piteşti – secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte cererea formulată de reclamantul M.N. în contradictoriu cu pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor şi chemata în garanţie SC F.C.C. SRL;
A anulat în parte Decizia nr. 11898/FF din 18 mai 2010, în privinţa cuantumului despăgubirilor şi a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită o nouă decizie pentru cuantumul de 259.319,84 lei.
A respins capătul de cerere privind daunele cominatorii şi cererea de chemare în garanţie ca nefondată;
A stabilit onorariu definitiv pentru expert în sumă de 1.200 lei şi a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să plătească reclamantului suma de 1.200 lei cheltuieli de judecată – onorariu expert.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut, în esenţă următoarele:
Prin Decizia nr. 11898/FF din 18 mai 2010, pârâta C.C.S.D. a emis titlul de despăgubire în favoarea reclamantului M.N., acordându-i acestuia suma de 30.810 lei, stabilită prin raportul de evaluare întocmit în dosarul nr. 15078/FFCC/2008.
Din raportul de evaluare rezultă că pentru terenul de 608 mp. situat în intravilanul localităţii Rm. Vâlcea (Ostroveni), judeţul Vâlcea, a fost folosită metoda comparaţiei directe între valoarea proprietăţii reclamantului şi valoarea altor proprietăţi similare şi comparabile, tranzacţionate sau ofertate recent.
Fără o deplasare la faţa locului, au fost avute în vedere oferte de vânzare pe piaţa imobiliară şi nu tranzacţii reale, fiind aleasă oferta comparabilă cu preţul cel mai mic din cele trei reţinute de către evaluator, respectiv 35 euro/mp.
Analizând înscrisurile depuse de reclamant ca dovadă de comparaţie pentru valoarea unui teren situat în aceeaşi zonă cu cel în discuţie în cauză, Curtea de apel a reţinut că din Hotărârea nr. 80 din 31 martie 2009, adoptată de Consiliul Local al Municipiului Rm. Vâlcea şi din raportul de expertiză pe care a fost bazată hotărârea respectivă, rezultă că autoritatea publică a aprobat achiziţionarea prin cumpărare a unui teren situat în str. Ostroveni, pentru realizarea unui obiectiv de utilitate publică, cu preţul de 112 euro/mp – fără TVA.
Din contractul de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P. M.P. din Bucureşti, rezultă că un teren situat în pct. Ostroveni din Rm. Vâlcea a fost vândut în anul 2009 la preţul de 175 euro/mp; din Decizia civilă nr. 238/A/2008 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. 4349/90/2007, rezultă că pentru exproprierea unor terenuri situate în apropiere relativă de zona Ostroveni (3-3,5 km.), instanţele au stabilit un preţ de 100 euro/ mp.
Din expertiza întocmită în cauză, a rezultat că valoarea de piaţă a terenului reclamantului a fost de 259.319,843 lei, cu un preţ de 101 euro/ mp.
În raport de aceste împrejurări, Curtea a apreciat că cererea de chemare în judecată a reclamantului este întemeiată şi că evaluatorul agreat de C.C.S.D. a stabilit o valoare de piaţă a terenului foarte mică, ce nu are legătură cu valoarea corectă a acestuia.
Capătul de cerere referitor la daunele cominatorii a fost respins, instanţa reţinând că nu există susţineri şi nici indicii că pârâta a tergiversat în mod culpabil procedura stabilirii despăgubirilor către reclamant, astfel încât să fie nevoie de forţarea acesteia şi prin penalităţi de întârziere să emită o nouă decizie.
Cererea de chemare în garanţie a fost de asemenea respinsă, cu motivarea că pârâta nu a dovedit în nici un fel că evaluatorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi că prin atitudinea sa neconformă cu obligaţiile contractuale a provocat o pagubă pe care C.C.S.D. este obligată să o acopere. Despăgubirile pe care pârâta trebuie să le plătească reclamantului nu sunt rezultatul unei culpe contractuale a chematei în garanţie, ci sunt rezultatul aplicării legii, care recunoaşte persoanei ce a fost deposedată abuziv de proprietatea sa, dreptul de a fi despăgubită în mod real şi corect.
2. Calea de atac exercitată
2.1. Împotriva soluţiei pronunţate a formulat recurs autoritatea publică pârâtă care a invocat ca temei prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi a susţinut, în esenţă, următoarele critici:
- decizia atacată a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 16 şi următoarele din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, în cadrul procedurii administrative, când a fost întocmit raportul de evaluare, necontestat de reclamant;
- valoarea stabilită prin raportul de evaluare reprezintă valoarea de piaţă, aşa cum este definită de Comitetul Internaţional pentru Standarde de Evaluare şi Grupul european al asociaţiilor de evaluatori;
- raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, prin care s-a stabilit o valoare de despăgubire de 259.319,84 nu este întocmit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare, ediţia a VIII-a, 2007, fiind încălcate dispoziţiile art. 10 alin. (7) din Titlul I al Legii nr. 247/2005.
În concluzie, autoritatea publică pârâtă a solicitat admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, respingerea ca neîntemeiată a acţiunii.
2.2. Intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare.
3. Soluţia instanţei de recurs
Recursul este întemeiat pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.
Aşa cum s-a arătat în expunerea rezumativă prezentată la pct. 1 al acestor considerente, Curtea de apel şi-a întemeiat soluţia pe expertiza tehnică judiciară pe care a dispus-o în cauză, potrivit concluziilor căreia valoarea terenului în litigiu este de 295.319,84 lei, iar nu 30.810 lei, cum fusese stabilit în raportul de evaluare întocmit de SC F.C.C. SRL Bucureşti, pe baza căruia fusese emisă Decizia nr. 11898/FF/2010, anulată de instanţa de fond.
Într-adevăr, din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul tehnic judiciar S.G., rezultă că valoarea de piaţă estimată pentru terenul în suprafaţă de 608 m.p. situat în municipiul Rm. Vâlcea, satul Ostroveni, este de 61.408 euro, adică 259.319,84 lei, la un curs de 4,229 lei/ euro.
Potrivit art. 10 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, aşa cum a fost modificat şi completat prin art. I pct. 22 din Titlul I al Legii nr. 247/2005 „Valoarea terenurilor, precum şi a construcţiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natură, se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare”.
Or, în cauză, instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia pronunţată pe un raport de expertiză judiciară întocmit cu încălcarea Standardele internaţionale de evaluare.
Astfel, analizând concluziile expertului tehnic judiciar şi Standardele internaţionale de evaluare GN1 – Evaluarea proprietăţii imobiliare, rezultă că expertiza nu respectă criteriile şi condiţiile prevăzute de Standardele internaţionale de evaluare, ediţia a VIII-a, 2007:
- corecţiile aplicate elementelor de comparaţie din grilă, nu au fost calculate corect;
- corecţia totală brută nu a fost calculată corect;
- corecţia totală brută procentuală din preţul de vânzare şi corecţia totală netă procentuală nu au fost aplicate;
- folosirea mediei aritmetice a valorilor pentru efectuarea corecţiilor este contrară standardelor.
Expertul tehnic judiciar a luat ca reper esenţial H.C.L. Rm. Vâlcea nr. 80 din 31 martie 2009 (fila 153), prin care această autoritate publică a aprobat achiziţionarea unei suprafeţe de 3.012 m.p. pe str. Ostroveni la preţul de 112 euro/ m.p., pentru realizarea unor obiective de utilitate publică, în timp ce suprafaţa de teren în cauză este de 608 m.p., pretabilă cel mult pentru o locuinţă individuală.
De asemenea, a ignorat faptul că în perioada respectivă şi ulterioară, piaţa imobiliară a cunoscut un recul important, atât în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor (92%), cât şi în ceea ce priveşte preţurile practicate (peste 65%).
Astfel fiind, reţinând că expertiza judiciară a fost efectuată cu nerespectarea Standardelor internaţionale de evaluare GN1 – Evaluarea proprietăţii imobiliare, instanţa de recurs constată că instanţa de fond, prin soluţia pronunţată, a încălcat prevederile art. 10 alin. (7) din Legea nr. 10/2001, modificată şi completată prin art. I din pct. 22 din Legea nr. 247/2005, recursul fiind întemeiat.
În concluzie, recursul va fi admis, soluţia pronunţată va fi desfiinţată, iar acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva sentinţei nr. 201 din 09 martie 2011 a Curţii de Apel Piteşti - secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi pe fond, respinge acţiunea formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2/2012. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 220/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
