ICCJ. Decizia nr. 2554/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2554/2012
Dosar nr. 4903/2/2010
Şedinţa publică de la 24 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond.
Prin cererea adresată Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pe J.B., pentru ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Reclamantul a arătat că prin cererile nr. P3340 din 08 din 1 octombrie 2008 şi nr. P964/06 din 11 noiembrie 2008, adresate C.N.S.A.S. de către B.H. şi B.G., se solicită verificarea sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor fond-informativ nr. I210847 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care numitul J.B. figurează în vol.1, f.70 şi nr. I 211941 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care J.B. figurează în vol.2, f.285.
Prin Sentinţa nr. 2775 din 6 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul J.B. şi, în consecinţă, a fost constatată calitatea de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul J.B., născut la 4 februarie 1936 în Dobreni, comuna Mugeni, judeţul Harghita.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că pârâtul J.B. a avut gradele de căpitan, şef al grupei II (1967) în Direcţiei Regionale Stalin, Serviciul Raional Mediaş şi, respectiv, maior (1976) locotenent colonel (1976 - 1977) în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Sibiu, Serviciul 3 locotenent major (1971 - 1974), căpitan (1977 - 1978) şi funcţia de şef compartiment (1977 - 1978) din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Arad, Serviciul 1 (1971) şi a apreciat că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind „calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989”.
Instanţa a reţinut că pârâtul nu a contestat calitatea sa de ofiţer de Securitate, iar din înscrisurile cauzei a constatat că pârâtul a desfăşurat activităţi din care reiese calitatea acestuia de lucrător al Securităţii.
În privinţa lui K.S.K., instanţa de primă jurisdicţie a constatat că pârâtul a întocmit un plan, în care a stabilit ca măsuri verificarea a două persoane, M.E. şi A.R., foşti colegi ai lui K.S.K. cu intenţia de a atrage la colaborare cu organele de Securitate a acestor persoane în scopul de a cunoaşte activitatea şi legăturile persoanei urmărite.
S-a reţinut că măsurile propuse de pârât au fost puse în aplicare, fiind interceptate convorbirile telefonice ale numitului K.S.K., corespondenţa şi au fost verificate persoanele din anturajul acestuia, concluzionând că prin măsurile şi adresele emise, pârâtul a îngrădit dreptul la viaţa privată, secretul corespondenţei şi convorbirilor telefonice.
Din punctul de vedere al definiţiei legale a lucrătorului Securităţii, instanţa a reţinut că nu are relevanţă decât calitatea persoanei de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, în perioada 1945 – 1989 şi desfăşurarea de activităţi prin care au fost suprimate sau îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
2. Calea de atac exercitată.
2.1. Împotriva acestei soluţii a formulat recurs pârâtul care a invocat, generic, dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 şi art. 3041 C. proc. civ., susţinând următoarele critici:
- Instanţa de fond nu şi-a motivat soluţia dată în cauză;
- Instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la proba pe care a solicitat-o;
- Persoanele la care se referă actele depuse de C.N.S.A.S. făceau obiectul unor verificări din partea Serviciului de contraspionaj din cadrul Securităţii.
În concluzie, pârâtul a solicitat admiterea recursului şi respingerea acţiunii C.N.S.A.S.
2.2. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu a depus întâmpinare.
3. Soluţia instanţei de recurs.
În ceea ce priveşte cererea de verificare formulată de B.H., recursul este întemeiat pentru motivul de ordine publică pus în discuţie din oficiu, referitor la legalitatea verificării şi a cererii de sesizare a instanţei de contencios administrativ.
În cauză, este necontestat că recurentul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută din oficiu.
De asemenea, este necontestat că verificarea s-a efectuat în cauza de faţă, ca urmare a cererii formulate de numitul B.N., titular al dosarelor I.210847 şi I.184939, precum şi a cererii formulate de B.G., urmaş al numitului B.V., titular al dosarelor I.211941 şi I.211940, cererile fiind formulate în temeiul art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Potrivit art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.
De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.
Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:
a) Aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;
b) Infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.
Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”
Deci, cu alte cuvinte, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii poate fi cerută doar împotriva ofiţerilor/subofiţerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului celui care formulează cererea.
Pe cale de consecinţă, sesizarea adresată instanţei de contencios poate privi doar acel/acei ofiţer/ofiţeri sau subofiţer/subofiţeri care au instrumentat dosarul persoanei care a solicitat verificarea.
Or, în cauza de faţă, aşa cum rezultă din Nota de constatare nr. DI/I/605 din 25 februarie 2010 întocmită de Direcţia de investigaţii din cadrul C.N.S.A.S., recurentul-pârât nu a lucrat/instrumentat dosarul numitului B.N., pentru care a formulat cerere petentul B.H.
Astfel fiind, rezultă că verificarea, precum şi sesizarea instanţei de contencios, la cererea petentui B.H. au fost realizate fără temei legal, soluţia instanţei de fond fiind dată, în această privinţă, fără temei legal, în condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Dar, din aceeaşi Notă de constatare, rezultă că recurentul-pârât a instrumentat dosarul I.211941 – titular B.V., antecesorul petentului B.G. care a solicitat, în temeiul art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ofiţerilor şi subofiţerilor care au contribuit la instrumentarea dosarelor I.211941 şi I.211940, titular B.V.
Astfel fiind, în această privinţă, verificarea efectuată şi sesizarea instanţei de contencios administrativ au fost realizate în concordanţă cu dispoziţiile legale şi regulamentare citate mai sus.
Pe fondul său, soluţia instanţei de fond în privinţa activităţii desfăşurate de recurentul-pârât în dosarul I.211941 – titular B.V., este neîntemeiată şi nelegală, nefiind întrunite condiţiile cerute la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, „lucrător al Securităţii este persoana care, având calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfăşurat activităţi prin are a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
Or, în cauză, însăşi instanţa de fond nu reţine în sarcina recurentului-pârât desfăşurarea unor activităţi de natura celor avute în vedere de legiuitor în dosarul I.211941 – titular B.V., instanţa justificându-şi soluţia prin activităţi care ar fi fost desfăşurate în dosarul I.256589 – titular K.S.K., fără ca această persoană sau urmaşi ai acesteia să fi formulat cerere/cereri în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
În concluzie, instanţa va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge sesizarea C.N.S.A.S. pentru considerentele prezentate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de J.B. împotriva Sentinţei nr. 2775 din 6 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.N.S.A.S., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2553/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 2555/2012. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
