ICCJ. Decizia nr. 2555/2012. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2555/2012
Dosar nr. 4199/2/2010
Şedinţa publică de la 24 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluţia instanţei de fond.
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat în contradictoriu cu S.I., constatarea calităţii acestuia de lucrător al Securităţii, în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Prin sentinţa nr. 258 din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost admisă acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. şi a fost constatată calitatea de lucrător al Securităţii în privinţa pârâtului S.I.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, prima condiţie ce trebuie îndeplinită pentru a se constata că o persoană a avut calitatea de lucrător al Securităţii este aceea ca această persoană să fi avut calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei, cu atribuţii pe linie de securitate, inclusiv ofiţer acoperit în perioada 1945 - 1989, iar a doua condiţie vizează activitatea desfăşurată în sensul că în aceeaşi perioadă vizată să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Instanţa de fond a reţinut că cele două condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, iar în cauza dedusă judecăţii s-a constatat că ambele condiţii sunt îndeplinite, întrucât pârâtul a avut calitatea de ofiţer în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa, iar din probele administrate în cauză a rezultat că activitatea pârâtului care a desfăşurat activităţi de dirijare a reţelei informative privind urmărirea unor persoane prin măsurile întreprinse, a încălcat acestora dreptul la viaţa privată şi dreptul la libera circulaţie al persoanelor vizate.
Calea de atac exercitată.
2.1. Împotriva acestei soluţii a formulat recurs pârâtul S.I. care, fără a indica temeiul legal, a invocat critici de nelegalitate şi netemeinicie conform art. 3041 C. proc. civ., care pot fi circumscrise motivului prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
Astfel, argumentează recurentul-pârât, în cadrul activităţii sale a apărat suveranitatea şi siguranţa României, fără a încălca drepturile şi libertăţile persoanelor cu care a venit în contact.
A mai susţinut că instanţa de fond a apreciat cu uşurinţă, la cererea autorităţii reclamante, că ar fi folosit mijloace şi metode prin care ar fi restrâns drepturi şi libertăţi ale persoanelor cu care a intrat în contact în activitatea sa specifică pe care a desfăşurat-o în conformitate cu normele constituţionale şi legale din perioada respectivă.
În concluzie, cu alte cuvinte, recurentul-pârât a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea soluţiei instanţei de fond şi exonerarea sa de răspundere.
Autoritatea publică intimată nu a depus întâmpinare.
Soluţia instanţei de recurs.
Recursul este întemeiat pentru motivul de ordine publică pus în discuţie din oficiu, referitor la legalitatea verificării şi a cererii de sesizare a instanţei de contencios administrativ.
În cauză, este necontestat că recurentul-pârât nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută şi din oficiu.
Or, la cerere, verificarea poate fi făcută exclusiv în condiţiile art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.
De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.
Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:
a) Aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;
b) Infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.
Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.
Deci, cu alte cuvinte, din interpretarea dispoziţiilor legale şi regulamentare citate mai sus, rezultă că în procedura de urmat se succed două cereri:
- Cererea prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi colaboratorilor acesteia care au desfăşurat activităţi la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite să formuleze cererea (art. 27 alin. (3) din Regulament) şi,
- O a doua cerere formulată de persoana îndreptăţită prin care să se solicite verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său (art. 27 alin. (5) din Regulament).
Or, în cauză (fila 19 dosar de fond) se regăseşte doar cererea prin care petentul A.N.P. a solicitat exclusiv:
- Accesul la propriul dosar;
- Dezvăluirea identităţii tuturor agenţilor de Securitate care l-au anchetat;
- Dezvăluirea tuturor informatorilor care s-au ocupat de el;
- Să i se elibereze o adeverinţă în legătură cu apartenenţa/neapartenenţa sa, colaborarea/necolaborarea sa cu Securitatea.
Deci, cu alte cuvinte, petentul A.N.P. nu a formulat cererea la care se referă în mod expres art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 şi ale art. 27 alin. (5) din Regulament.
Or, în Nota de constatare DI/I/239 din 26 ianuarie 2010 întocmită de direcţia de specialitate din cadrul C.N.S.A.S., precum şi în acţiunea adresată instanţei de contencios se menţionează că verificarea şi sesizarea instanţei s-ar fi făcut la cererea acestui petent, ceea ce nu este adevărat şi reprezintă, totodată, o încălcare a dispoziţiilor legale citate mai sus.
Astfel fiind, rezultă că verificarea, sesizarea şi soluţia instanţei de fond sunt lipsite de temei legal, fiind incident motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În concluzie, recursul va fi admis, soluţia instanţei va fi desfiinţată, iar sesizarea formulată de C.N.S.A.S. va fi respinsă ca fiind nelegală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de S.I. împotriva sentinţei nr. 258 din 18 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantului C.N.S.A.S. ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2554/2012. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 2556/2012. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
