ICCJ. Decizia nr. 2736/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2736/2012
Dosar nr. 16161/107/2011
Şedinţa publică de la 31 mai 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul litigiului.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiul Blaj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună anularea Deciziei nr. 31 din 25 noiembrie 2011 emisă de pârât.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că reclamanta a încheiat cu Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în calitate de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 (A.M. P.O.R.), Contactul de finanţare nr. 643 din 11 martie 2010, în calitate de beneficiar al Proiectului cod S.M.S. 5146 cu titlul „Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu în municipiul Blaj, Judeţul Alba”, prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 2, Domeniul major de intervenţie 2.1 având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru implementare acestuia în parteneriat.
La începutul lunii iulie 2011, Comisia Europeană a suspendat pentru o perioadă de două luni de zile decontările proiectelor din fonduri comunitare către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritara 2, Domeniul major de intervenţie 2.1, cerând reverificare tuturor proiectelor sub aspectul reverificării procedurilor de achiziţii publice din cadrul acestora.
În urma verificărilor efectuate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare a întocmit Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CA 71133 din 26 septembrie 2011, prin care a arătat că în speţă există circumstanţe care relevă o gravitate redusă a abaterii constatate şi a redus corecţia aplicată de 10 %, la 5% din valoarea de 3.300.000 lei fără TVA, reprezentând valoarea contractului de lucrări nr. 10581 din 23 iunie 2010 încheiat de reclamantă cu SC N.C. SRL
Împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CA 71133 din 26 septembrie 2011, reclamanta a formulat contestaţie, soluţionată prin Decizia nr. 31 din 25 noiembrie 2011, în sensul respingerii.
În opinia reclamantei, Decizia nr. 31 din 25 noiembrie 2011 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare este nelegală, întrucât cerinţa din fişa de date a achiziţiei a fost formulată şi validată de către A.N.R.M.A.P. şi nu a produs vreo restricţionare sau discriminare a operatorilor economici de a participa la licitaţia având ca obiect atribuirea contractului de lucrări privind licitaţia publică: „Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu şi Mihail Kogălniceanu în municipiul Blaj, Judeţul Alba”.
În drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
2.1. Prin Sentinţa nr. 609 din 24 ianuarie 2012, Tribunalul Alba, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.
Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut următoarele:
Potrivit art. 51 din O.U.G. nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, iar deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.
Aşa cum rezultă din petitul acţiunii, reclamantul solicită anularea Deciziei nr. 31 din 25 noiembrie 2011 emisă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, care în mod evident, este o autoritate publică centrală.
Având în vedere aceste considerente, reţinând că atât Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, care a fost contestată în procedură prealabilă, cât şi decizia a cărei anulare se solicită prin acţiunea înregistrată în dosarul de faţă, au fost emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Alba Iulia.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 84 din 6 martie 2012 a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Alba, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că litigiul are ca obiect legalitatea actelor emise de Oficiul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare prin care s-a aplicat o corecţie de 5% din valoarea de 3.300.000 lei fără TVA, reprezentând valoarea contractului de lucrări nr. 10581 din 23 iunie 2010 încheiat de instituţia reclamantă cu SC N.C. SRL
Temeiul legal al controlului efectuat îl constituie O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
În privinţa textelor legale relevante, Curtea de apel a reţinut că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. j) din O.U.G. nr. 66/2011, „în sensul prezentei ordonanţe, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
d) creanţe bugetare rezultate din nereguli – sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora”.
Având în vedere natura juridică a creanţelor ce se tind a se recupera prin actele contestate, relevante sub aspectul competenţei materiale sunt dispoziţiile legale ce o determină funcţie de valoarea creanţei contestate.
Astfel, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, „litigiile care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii,datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ si fiscal ale curţilor de apel, dacă prinlege organică specială nu se prevede altfel”.
Aplicând corecţia de 5% la suma de referinţă, rezultă o valoare ce se situează sub pragul legal de 500.000 lei, Curtea apreciind în acest context că prezentul litigiu este de competenţa secţiei de contencios administrativ a tribunalului, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Din această perspectivă, este irelevantă în cauză poziţia organului administrativ emitent în ierarhia administrativă pentru determinarea competenţei funcţie de acest aspect.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante.
Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Conform celor expuse anterior, litigiul are ca obiect anularea Decizia nr. 31 din 25 noiembrie 2011 a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, emisă în soluţionarea contestaţiei formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. CA 71133 din 26 septembrie 2011, prin care s-a dispus aplicarea unei corecţii de 5% fără TVA din valoarea de 3.300.000 lei, reprezentând valoarea contractului de lucrări nr. 10581 din 23 iunie 2010 cu SC N.C. SRL, valoarea totală a creanţei bugetare rezultate din neregulă fiind în sumă de 60.561,82 lei (fila 95 dosar tribunal).
Temeiul legal al controlului efectuat îl constituie O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Potrivit art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011, procesul verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare sau a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă, iar potrivit art. 51 alin. (2) din acelaşi act normativ, competenţa de soluţionare a acţiunilor formulate împotriva deciziilor pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/ 2004.
Competenţa de soluţionare a acţiunilor în contencios administrativ este determinată în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit acestui text, în cazul acţiunii având ca obiect acte administrative care privesc taxe, impozite, contribuţii şi accesorii, competenţa instanţei se stabileşte în funcţie de valoarea creanţei contestate.
Astfel, acţiunea având ca obiect taxe, contribuţii cu o valoare de până la 500.000 lei, se soluţionează în fond de tribunale.
Cum în speţa de faţă, valoarea totală a creanţei bugetare rezultate din neregulă este în sumă de 60.561,82 lei, situată sub pragul valorii de 500.000 lei, iar în cazul neregulilor financiare, actul de stabilire a valorii acestora are caracter de titlu de creanţă bugetară prin efectul art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011, în baza art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a acţiunii aparţine tribunalului, fără să aibă relevanţă emitentul actului.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (4) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiul Blaj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, în favoarea Tribunalului Alba, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2735/2012. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2737/2012. Contencios. Conflict de... → |
|---|
