ICCJ. Decizia nr. 304/2012. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 304/2012
Dosar nr. 1212/2/2010
Şedinţa publică de Ia 24 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta C.E. a solicitat, în contradictoriu cu Ambasada României la Chişinău, recunoaşterea dreptului reclamantei de a depune cererea de redobândire a cetăţeniei române la sediul Secţiei Consulare a Ambasadei României din Chişinău; constatarea refuzul pârâtei de a soluţiona cererea reclamantei de programare a datei de depunere a dosarului de cetăţenie receptată de pârât la data de 31 iulie 2009; stabilirea duratei termenului rezonabil în care pârâta să fie obligată a primi cererea de redobândire a cetăţeniei române a reclamantei; obligarea pârâtei să dispună secţiei consulare a ambasadei României la Chişinău să primească cererea de redobândire a cetăţeniei române a reclamantei, formulată în temeiul art. 101 din Legea cetăţeniei nr. 21/1991, republicată şi modificată şi dosarul cu actele justificative, în termenul rezonabil menţionat anterior a cărui durată va fi stabilită de instanţa de judecată; obligarea pârâtei să dispună secţiei consulare a ambasadei României la Chişinău să trimită de îndată, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, dosarul de cetăţenie, după ce va fi primit, către Comisia pentru Cetăţenie; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
La data de 07 iunie 2010, pârâtul Ministerul Afacerilor Externe a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
În motivare, a invocat excepţia litispendenţei, arătând că există identitate de părţi, obiect şi cauză cu dosarul nr. 1344/2/2010.
l. Hotărârea Curţii de Apel
Prin sentinţa nr. 4600 din 17 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti a fost anulată, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamanta C.E. în contradictoriu cu pârâta Ambasada României la Chişinău prin Ministerul Afacerilor Externe.
Prin aceeaşi sentinţă instanţa a admis în parte cererea de chemare în judecată a pârâtului Ministerul Afacerilor Externe, în sensul că a fost obligat pârâtul să dispună secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău să primească cererea reclamantei de redobândire a cetăţeniei române şi dosarul cu actele justificative în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii irevocabile hotărârii şi totodată a dispus obligarea pârâtului de a solicita Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău ca, după primirea dosarului de cetăţenie, să-l trimită de îndată la autoritatea pentru cetăţenie competentă, cu obligarea la plata sumei de 4 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că examinarea cererii reclamantei într-un termen rezonabil presupune încadrarea în acest termen a tuturor activităţilor pe care ea le implică, respectiv primirea cererii de către misiunea diplomatică sau oficiul consular competent, înaintarea cererii către autoritatea pentru cetăţenie competentă, soluţionarea cererii.
Or, în cauza dedusă judecăţii instanţa a constatat că reclamanta a formulat în anul 2006, cerere de programare în vederea depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei române, la Secţia Consulară a Ambasadei României la Chişinău, iar pârâtul, deşi i-a precizat repetat că trebuie să aştepte invitaţia, nu a procedat prin intermediul secţiei sale consulare, la programarea efectivă.
Curtea a apreciat că răspunsul pârâtului la solicitarea reclamantei de stabilire a unui termen în vedere depunerii cererii de redobândire a cetăţeniei române, chiar în condiţiile existenţei unor dificultăţi obiective de desfăşurare a activităţii la Secţia Consulară a Ambasadei României la Chişinău, se constituie indubitabil într-un refuz nejustificat de soluţionare a cererii, în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.
Sub aspectul acţiunii formulate în contradictoriu cu Ambasada României la Chişinău, instanţa a constatat că reclamanta nu a achitat taxa judiciară de timbru care i-a fost impusă prin dispoziţia instanţei şi comunicată.
3. Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Externe.
Recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond ca nelegală şi netemeinică, arătând că instanţa a pronunţat o hotărâre întemeiată pe o greşită interpretare a legii, indicând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurentul a arătat că în prezent stadiul procesării cererilor de redobândire a cetăţeniei a atins un nivel satisfăcător faţă de anii anteriori prin deschiderea unei noi locaţii a Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău, precum şi prin deschiderea consulatelor generale de la Cahul şi Bălţi.
S-a arătat că începând cu data de 16 august 2010, în toate locaţiile consulare din Republica Moldova procesarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române are loc fără programare şi fără a mai fi necesară formularea unei scrisori de intenţie.
De asemenea, recurentul a precizat că cetăţenii moldoveni pot depune cererea şi la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fără nicio restricţie în ceea ce priveşte situaţia domiciliului sau condiţionat de obţinerea dreptului de şedere în România ori de o programare prealabilă. Astfel, a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii, deoarece pârâtul a achiesat la obiectul cererii de chemare în judecată, în sensul că reclamanta se poate prezenta oricând la secţia consulară de circumscripţie pentru a-şi depune, fără nicio formalitate prealabilă cererea de redobândire a cetăţeniei române.
Recurentul a arătat că acţiunea de fond a rămas fără obiect la data pronunţării în cauza dedusă judecăţii, deoarece procedura de invitare pe baza unei programări prealabile nu se mai regăseşte în practica secţiei consulare a Ambasadei României de la Chişinău, devenind caducă orice solicitare a cetăţenilor moldoveni de a fi invitaţi la o dată stabilită de autoritatea publică. Recurentul a precizat că vătămarea produsă în circumstanţe care exclud culpa autorităţii administrative solicitate nu este aptă de a atrage condamnarea acesteia, deoarece se încalcă atât norma specială, cât şi principiul mai larg de drept ce statuează că nu există obligaţie corelativă a unui drept imposibil de, executat.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va admite recursul formulat şi va modifica în parte sentinţa atacată, în sensul că va respinge, ca rămasă fără obiect cererea reclamantei, pentru considerentele ce urmează:
Intimata-reclamantă a supus controlului instanţei de contencios administrativ refuzul nejustificat al autorităţii administrative de a-i primi cererea de redobândire a cetăţeniei române într-un termen scurt, rezonabil.
Potrivit dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 21/1991 astfel cum au fost modificate de Legea nr. 374/2009: „Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).";
De asemenea, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 21/1991, modificată şi completată, „Cererile de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi art. 10 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. In cazul în care cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi trimise de îndată Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie";.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991: „începând cu 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor de redobândire sau acordare a cetăţeniei române, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor înfiinţa birouri teritoriale în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie";.
Aşadar, în raport de aceste reglementări, cererea şi documentele vizând recunoaşterea cetăţeniei române vor putea fi înregistrate şi la birourile teritoriale aflate în subordinea Direcţiei Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei, astfel că nu se poate invoca lipsa de diligentă a Statului Român pentru deblocarea impasului real în care s-a ajuns la Secţia Consulară a Ambasadei României la Chişinău în activitatea de colectare a cererilor actuale de redobândire a cetăţeniei române.
Pe de altă parte, potrivit O.U.G. nr. 5/2010, cetăţenii moldoveni, categorie ce se încadrează în dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 21/1991, pot depune cererea şi la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, fără nicio restricţie în ce priveşte situarea domiciliului sau condiţionat de obţinerea dreptului de şedere în România ori de o programare prealabilă.
Prin urmare, se constată că ultimele modificări legislative intervenite oferă alternativă cetăţenilor moldoveni, în mod specific, astfel că nu mai subzistă nicio imposibilitate a reclamantului de a-şi valorifica drepturile prevăzute de Legea nr. 21/1991, cu modificările şi completările ulterioare, motivele arătate nu mai sunt de actualitate, întrucât procedura în cauză s-a schimbat, situaţia invocată nemaifiind astfel în fiinţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înalta Curte va admite recursul şi va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea, ca rămasă rară obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinţei nr. 4600 din 17 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în parte, în sensul că respinge ca rămasă rară obiect cererea formulată de C.E.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3039/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3040/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
