ICCJ. Decizia nr. 3559/2012. Contencios. Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 ). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3559/2012
Dosar nr. 203/42/2012
Şedinţa de la 18 septembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, reclamantul B.C., în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, C.C. - Preşedinte al Autorităţii Naţionale, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri prin Ministru şi B.N.L., Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, a solicitat în baza dispoziţiilor art. 24 şi urm. din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:
- obligarea preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi a Ministrului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu data de 15 octombrie 2011 şi până la data executării efective a Sentinţei nr. 215 din 12 octombrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti,
- obligarea pârâţilor la plata unei despăgubiri egale cu drepturile băneşti de care a fost privat ca urmare a neexecutării Sentinţei nr. 215 din 12 octombrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, despăgubire actualizată în funcţie de rata inflaţiei,
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, deşi Sentinţa nr. 215 din 12 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4065 din 14 septembrie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ordinele atacate au fost anulate, cu consecinţa încadrării reclamantului în funcţia de Comisar Şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova şi plăţii drepturilor băneşti aferente, totuşi autorităţile pârâte au refuzat punerea sa în executarea şi în consecinţă reintegrarea reclamantului în funcţia de Comisar Şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova şi plata drepturilor băneşti de care a fost privat.
Pârâta Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată şi neîntemeiată.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri succesor în drepturi al Ministerului Economiei şi al Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca inadmisibilă.
Pârâtul C.C., prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată şi neîntemeiată.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 33/CC din 3 mai 2012, Curtea de Apel Ploieşti a admis acţiunea reclamantului B.C. şi a obligat pârâţii, prin reprezentanţii legali: C.C. şi respectiv B.N.L. să-i plătească reclamantului despăgubiri egale cu drepturile băneşti de care a fost privat ca urmare a neexecutării Sentinţei nr. 215 din 12 octombrie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, devenită irevocabilă, actualizate în funcţie de rata inflaţiei.
Totodată, curtea de apel a obligat fiecare pârât la plata unei amenzi în procent de 20% din salariul mediu brut pe economie, pe zi de întârziere, începând cu data de 15 octombrie 2011, până la data executării efective a Sentinţei nr. 215/2010 a Curţii de Apel Ploieşti, respingând ca neîntemeiate excepţiile invocate.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că excepţia inadmisibilităţii este nefondată, deoarece reclamantul a făcut cu prisosinţă dovada că a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, modificată şi completată prin demersuri repetate prin care a solicitat celor doi pârâţi să respecte o hotărâre judecătorească.
Pe fondul cauzei, prima instanţă a reţinut că postul de conducere aferent funcţiei publice de Comisar Şef din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova a fost ocupat, ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în anul 2010, din actele dosarului, respectiv Ordinul nr. 24/2012 emis de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor reieşind că începând cu 15 februarie 2012 pe durata detaşării domnului T.C. la Garda Naţională de Mediu s-a delegat pentru funcţia publică de conducere de Comisar şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova domnul C.V.I.
Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că postul solicitat de reclamant, în urma rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei a cărei executare nu s-a făcut, este ocupat cu delegaţie, fapt ce contrazice susţinerile pârâtei referitoare la imposibilitatea reîncadrării efective în funcţia publică de conducere de comisar şef, întrucât acesta a fost ocupat ca urmare a promovării concursului organizat în acest sens la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în anul 2010.
3. Recursul formulate în cauză
Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat recurs Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi de C.C. - Preşedinte al Autorităţii Naţionale, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea căii de atac, recurenţii au susţinut că nu le este imputabilă neexecutarea hotărârii judecătoreşti sub aspectul obligaţiilor băneşti, întrucât în urma solicitării făcute către Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, această instituţie a transmis prin adresa 775 din 1 februarie 2012, documentul ce atestă suma ce urmează a fi plătită domnului B.C.
De asemenea, recurenţii au arătat că urmează să achite partea lor de obligaţie ce le revine, referitor achitarea sumei de 806 RON, reprezentând cheltuielile de judecată.
Cât priveşte aspectul referitor la neexecutarea hotărârii judecătoreşti referitor la reîncadrarea efectivă a reclamantului în funcţia publică de conducere de Comisar Şef, recurenţii învederează că faptul Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a depus toate diligenţele necesare îndeplinirii obligaţiei ce-i revenea, oferindu-i domnului B.C. un post similar din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi, fapt ignorat de instanţa de fond, întrucât postul de conducere aferent funcţiei publice de Comisar Şef din cadrul Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova a fost ocupat.
Pentru toate aceste motive, recurenţii au solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii ca nefondată, apreciind că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Obiectul cererii deduse judecăţii îl reprezintă aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, ca urmare a refuzului autorităţii publice pârâte de a pune în executare obligaţiile stabilite prin titlul executoriu.
În concret, textul legal anterior individualizat prevede că:
"(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
(2) În cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere."
În speţa de faţă, titlul executoriu este reprezentat de Sentinţa nr. 215 din 12 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4065 din 14 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin această hotărâre judecătorească s-au anulat atât Ordinele nr. 85/2009, nr. 135/2009, 131/2009, emise de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, cât şi Ordinul nr. 810/2009 emis de Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri şi, în consecinţă, s-a dispus reîncadrarea reclamantului B.C. într-o funcţie echivalentă celei desfiinţate.
Hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă la data de 14 septembrie 2011, iar autoritatea publică pârâtă avea obligaţia punerii sale în executare până cel mai târziu la data de 14 octombrie 2011.
Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dacă în urma admiterii acţiunii, autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive şi irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
În alin. (2) al textului sus-menţionat se prevede că, în cazul în care termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate, o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi de întârziere.
În cauză, aplicarea amenzii în sarcina pârâţilor, prin reprezentanţii legali C.C. şi respectiv B.L.N. este legală, având în vedere conduita culpabilă a autorităţii publice pârâte şi a conducătorului acesteia de a nu pune în executare hotărârea judecătorească, neputând fi luate în considerare problemele de organizare internă invocate.
Cât priveşte susţinerea recurenţilor că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu poate fi ţinută răspunzătoare de neexecutare, întrucât reclamantului i s-a oferit un post de Comisar Şef la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Galaţi, postul din Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova fiind ocupat prin concurs, Înalta Curte constată, în acord cu judecătorul fondului că, începând cu data de 15 februarie 2012 pe durata detaşării domnului T.C. la Garda Naţională de Mediu, s-a delegat pentru funcţia publică de conducere de Comisar Şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova, domnul C.V.I., astfel că postul solicitat de reclamant în urma rămânerii irevocabile a sentinţei a cărei executare nu s-a făcut, este ocupat cu delegaţie, prin urmare nu poate fi reţinută imposibilitatea reîncadrării efective a reclamantului ca urmare a ocupării acestui post prin concurs.
De altfel, din actele depuse la dosar, rezultă că reclamantul a fost reintegrat în funcţia de Comisar Şef la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Prahova la data de 8 iunie 2012, prin Ordinul nr. 121/2012 emis de Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
Necontestat este şi faptul că autoritatea publică pârâta, deşi a fost obligată la reîncadrarea reclamantului şi la plata drepturilor băneşti cuvenite ca urmare a anulării ordinelor atacate, aceasta nu şi-a îndeplinit obligaţia în 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a Sentinţei nr. 215 din 12 octombrie 2010, aşa încât soluţia curţii de apel, de amendare a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului şi de obligare a pârâtei la plata drepturilor băneşti de care reclamantul a fost privat ca urmare a neexecutării Sentinţei nr. 215 din 12 octombrie 2010, este legală.
Astfel sancţiunea aplicată potrivit acestui text de lege a avut menirea de a înfrânge rezistenţa autorităţii publice pârâte la executarea hotărârii judecătoreşti pronunţată de instanţa de contencios administrativ.
Cum în cauză nu s-a procedat la executarea hotărârii judecătoreşti în 30 de zile de la rămânerea irevocabilă, amenda a fost aplicată Preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, astfel cum prevede art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 .
III. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 din C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi de C.C. - Preşedinte al Autorităţii Naţionale împotriva Sentinţei nr. 33/CC din 3 mai 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 3466/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3673/2012. Contencios → |
|---|
