ICCJ. Decizia nr. 3646/2012. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3646/2012
Dosar nr. 1365/116/2011
Şedinţa publică de la 20 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta C.I.F. a formulat plângere împotriva raportului de evaluare a performanţelor profesionale individuale al funcţionarilor publici, pentru perioada 01 iulie 2010 - 31 decembrie 2010, întocmit de Direcţia Generală de Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi împotriva adresei din 09 februarie 2011 emisă de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Cabinet Ministru, prin care i s-a respins contestaţia împotriva raportului de evaluare.
Prin sentinţa civilă nr. 6882 din 18 noiembrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamantă şi a obligat intimata să reevalueze petenta după criterii legale de performanţă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că în perioada 01 ianuarie 2010 -30 iunie 2010 activitatea sa desfăşurată la nivel judeţean a fost apreciată cu calificativul foarte bine.
Petenta a participat la misiuni de control în cadrul campaniilor naţionale, în echipă cu alte persoane: psiholog, medic. Din actele de la dosar a rezultat că a verificat foarte multe persoane cu handicap, propunând pentru reevaluare o serie de persoane fizice (110-115). Din munca desfăşurată a rezultat că îşi îndeplineşte cu sârguinţă atribuţiile, participând cu motivare şi energie la proiectele încredinţate.
În ceea ce priveşte implicarea petentei în cea de-a doua campanie declanşată în 18 octombrie 2010, Curtea de apel a constatat de asemenea că petenta a depus eforturi şi a fost implicată, în cadrul echipei de control, munca fiind de echipă.
Curtea de apel a mai apreciat că din datele existente a rezultat travaliul nu au rezultat date concrete care să permită concluzia că activitatea sa a fost doar satisfăcătoare.
Intimata nu a prezentat detalii concrete, motive pentru care apreciază că munca petentei este doar „satisfăcătoare”, iar datele statistice din raportul de evaluare nu se fundamentează pe elemente concrete, ci sunt contrazise de activităţile desfăşurate de petentă, probate cu actele depuse.
De asemenea, intimata nu a prezentat date concrete din care ar rezulta că un alt coleg al petentei, implicat în aceleaşi activităţi, a obţinut un calificativ foarte bine şi pe baza căror realizări şi merite.
Aşadar, din examinarea formularului raport de evaluare s-a constatat că indicatorii nu sunt fundamentaţi în raport cu cerinţe pe care petenta le-ar fi avut de îndeplinit. Adică, nu s-a comunicat petentei un anumit standard de calitate pentru a şti cât are de realizat, ci evaluarea apare a fi superficială.
La fel, în cazul criteriilor de performanţă, evaluarea este la discreţia evaluatorului G.A. (director general): notele de 3.60 pentru capacitatea de implementare, de a rezolva eficient problemele, de analiză, sinteză etc. apar a fi aprecierea subiectivă a evaluatorului, întrucât nu se bazează pe date obiective şi nu prezintă comparativ ce ar fi însemnat nota maximă.
Deci, evaluarea profesională a funcţionarilor publici de la Direcţia Generală de Inspecţie Socială din Ministerul Muncii se bazează pe un formular ale cărui criterii sunt mixte, subiective şi obiective, iar cele obiective nu sunt fundamentate cu date şi nu prezintă standardul pe care funcţionarul îl avea de atins. Inserarea procentelor şi a ponderii în raportul de evaluare apar a fi activităţi ce dau o aparenţă de evaluare.
În aceste condiţii, funcţionarul evaluat este la discreţia evaluatorului, pentru că deşi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are atribuţii în stabilirea criteriilor pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici [art. 22 lit. f) din Legea nr. 188/1999], aceste criterii nu există, ori nu sunt publice.
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Ulterior potrivit art. 21 din O.U.G. nr. 113/2011 a fost introdusă în cauză în calitate de recurentă-pârâtă Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Împotriva sentinţei civile nr. 6882 din data de 18 noiembrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, recurs însuşit de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care a fost introdusă în cauză în calitate de recurentă-pârâtă conform dispoziţiilor art. 21 din O.U.G. nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin care s-a solicitat admiterea căii extraordinare de atac şi modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca nefondată a acţiunii formulate de reclamanta C.I.F.
S-a învederat, prin motivele de recurs, că instanţa de fond a aplicat greşit legea în cauza dedusă judecăţii, în sensul că nu a ţinut cont de faptul că potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, şi ale H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se face anual, de către evaluator.
S-a relevat că în ceea ce priveşte evaluarea performanţelor profesionale ale reclamantei C.I.F., efectuată de către evaluator, respectiv conducătorul Direcţiei Generale de Inspecţie Socială, aceasta s-a realizat cu respectarea prevederilor şi termenelor legale, raportul de evaluare fiind contestat la data de 25 ianuarie 2011 de către reclamantă, iar rezultatul contestaţiei a fost comunicat acesteia în termen legal, notele acordate pentru fiecare criteriu de performanţă au corespuns activităţii desfăşurate în perioada 01 iulie - 31 decembrie 2010 şi au vizat atât controlul tematic (două campanii naţionale: Campania naţională de control privind încadrarea în gradele de handicap grav şi accentuat şi acordarea certificatelor aferente persoanelor adulte cu handicap neinstituţionalizate şi Campania naţională de control privind acordarea indemnizaţiei pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului) cât şi controlul inopinat (rezolvarea petiţiilor, autosesizărilor în privinţa nerespectării reglementărilor legale în activitatea furnizorilor de servicii/prestaţii sociale).
Se susţine de către recurent că nota finală de 3,49, corespunzătoare calificativului „satisfăcător”, a fost acordată în mod corect, raportat la activitatea desfăşurată de către reclamantă, şi că, pe cale de consecinţă, susţinerile reclamantei sunt neîntemeiate.
În drept recursul se întemeiază pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimatele C.I.F. şi Direcţia Generală de Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nu au depus întâmpinare în cauză.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În mod întemeiat, prin aplicarea corectă a legii la starea de fapt a litigiului, prima instanţă, prin sentinţa recurată, a admis acţiunea reclamantei C.I.F. în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală de Inspecţie Socială, a anulat actele atacate şi a obligat pârâta la reevaluarea activităţii profesionale a reclamantei potrivit criteriilor legale de performanţă.
Se constată, în cauză, că prin raportul de evaluare a performanţelor profesionale a reclamantei (funcţionar public de execuţie în cadrul Compartimentului Teritorial de Inspecţie Socială Călăraşi - inspector social superior), corespunzător perioadei 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010, recurentei C.I.F. i-a fost acordat calificativul „satisfăcător”, cu recomandarea de a urma, pe viitor, programe de formare/perfecţionare profesională în domeniul asistenţei sociale, utilizând tehnici şi metode specifice activităţii de inspecţie socială, şi programe de formare/perfecţionare profesională privind modul de implementare a proiectelor în domeniul asistenţei sociale finanţate de la bugetul de stat.
Cu adresa din data de 9 februarie 2011 Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale a comunicat reclamantei că contestaţia acesteia privind rezultatul evaluării performanţelor profesionale individuale pentru perioada 1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010 şi reevaluarea activităţii desfăşurate ca inspector social la nivelul judeţului Călăraşi se respinge, urmare a analizei raportului de evaluare contestat şi a referatelor întocmite conform prevederilor art. 120 alin. (1) din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit prevederilor art. 106 din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, „În scopul formării unui corp profesionist de funcţionari publici, evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici stabileşte cadrul general pentru: a) corelarea obiectivă dintre activitatea funcţionarului public şi cerinţele funcţiei publice; b) aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obţinute în mod efectiv; c) asigurarea unui sistem motivaţional, prin recompensarea funcţionarilor publici care au obţinut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creşterea performanţelor profesionale individuale; d) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici, pentru îmbunătăţirea rezultatelor activităţii desfăşurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite”.
Evaluatorul, astfel cum acesta este definit de dispoziţiile art. 107 alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 611/2008, cu modificările şi completările ulterioare, s-a limitat numai a enumera, în raportul contestat de reclamantă, criteriile de performanţă (capacitatea de implementare, capacitatea de a rezolva eficient problemele, capacitatea de asumare a responsabilităţilor, capacitatea de autoperfecţionare şi de valorificare a experienţei dobândite, capacitatea de analiză şi sinteză, creativitate şi spirit de iniţiativă, capacitatea de planificare şi de a acţiona strategic, capacitatea de a lucra independent, capacitatea de a lucra în echipă, capacitate în gestionarea resurselor alocate) şi notele stabilite pentru fiecare criteriu de performanţă.
Într-adevăr, raportul de evaluare a performanţelor profesionale individuale a reclamantei C.I.F., funcţionar public de execuţie (inspector- social superior, treapta de salarizare III) în cadrul Compartimentului teritorial de inspecţie socială Călăraşi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Direcţia Generală de Inspecţie Socială, nu cuprinde, în partea privitoare la îndeplinirea criteriilor de performanţă stabilite prin raportare la specificul activităţii, date şi menţiuni din care să rezulte că evaluatorul a procedat, în speţă, la o evaluare obiectivă şi reală a performanţelor profesionale, în sensul avut în vedere de prevederile art. 106 lit. b) din H.G. nr. 611/2008, anume prin realizarea unei comparaţii între gradul de îndeplinire a obiectivelor individuale stabilite şi rezultatele obţinute în mod efectiv în cadrul compartimentului în care intimata şi-a desfăşurat activitatea în perioada supusă evaluării (1 iulie 2010 - 31 decembrie 2010), iar prin raportare la această împrejurare în mod corect instanţa de fond a admis acţiunea, a dispus anularea actelor administrative atacate şi a obligat la reevaluarea performanţelor profesionale individuale a petentei, potrivit cerinţelor legii.
În raport de cele mai sus menţionate, constatând că nu sunt întemeiate motivele de recurs invocate în cauză şi că este legală şi temeinică hotărârea atacată, se va dispune, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi însuşit de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială împotriva sentinţei civile nr. 6882 din data de 18 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi însuşit de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială împotriva sentinţei civile nr. 6882 din 18 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3602/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3667/2012. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
