ICCJ. Decizia nr. 368/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 368/2012
Dosar nr. 1601/54/2011
Şedinţa publică de la 26 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta M.F. a chemat în judecată pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună suspendarea executării actului administrativ denumit Preaviz cu nr. 38850 din 05 iulie 2011 emis de Autoritatea Naţională a Vămilor.
În motivarea cererii, s-a susţinut că prin actul a cărui suspendare se solicită s-a dispus măsura reorganizării postului ocupat de reclamantă în cadrul Biroului Echipe Mobile D.R.A.O.V. Craiova corespunzător funcţiei de consilier, grad profesional superior, act ce a impus totodată obligaţia participării acesteia la examen în vederea ocupării unei funcţii publice vacante.
S-a mai arătat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 privind existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
La data de 23 august 2011, pârâta Autoritatea Naţională a Vămilor, a formulat întâmpinare în cuprinsul căreia, pe cale de excepţie a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, arătând că preavizul a cărui suspendare se solicită nu dă naştere, nu modifică şi nici nu stinge raporturi juridice, nefiind act administrativ susceptibil de a fi atacat pe calea contenciosului administrativ.
Pârâta a mai arătat că cererea dedusă judecăţii a rămas fără obiect, întrucât începând cu data de 08 august 2011, preavizul acordat şi-a produs efectele în sensul că la data de 08 august 2011 prin Ordinul nr. 7797/2011 emis de A.N.V., reclamantei i-a încetat raportul de serviciu prin eliberare din funcţia publică.
Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal prin sentinţa civilă nr. 403 din 12 septembrie 2011 a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta M.F.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că preavizul nr. 38850 din 5 iulie 2011 nu are calitatea de act administrativ, în sensul prevăzut de lege, ci de act premergător desfăşurării examenului şi emiterii ordinului de eliberare din funcţia publică, motiv pentru care acesta nu poate fi suspendat în temeiul art. 14 din legea contenciosului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamanta M.F.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că natura juridică de act administrativ a preavizului este neîndoielnică, întrucât dincolo de informarea privind reorganizarea postului deţinut şi posibilitatea ocupării pe mai departe a unei funcţii similare, actul produce efecte juridice pentru că reţine măsura desfiinţării şi obligativitatea de a opta între însuşirea sau nu a procedurii de acceptare a unei funcţii publice corespunzătoare vacante, aspecte ce conferă actului caracter executoriu şi obligatoriu.
Împrejurarea formulării preavizului ca reţinând prevederi cu caracter potestativ, susţine recurenta, nu înlătură caracterul de act administrativ al preavizului.
S-a mai susţinut şi că pretinsa reorganizare este similară în accepţiunea emitentului Ordinului nr. 2407 din 4 iulie 2011 cu reducerea postului, fiind dispusă cu nesocotirea art. 100 alin. (4) din Legea nr. 188/1999 R, fără verificarea incidenţei vreunuia din cele două situaţii strict şi limitativ prevăzute de lege, fapt ce contravine dreptului la carieră şi la stabilitate în funcţie.
Recursul este nefondat.
În fapt, prin cererea introductivă de instanţă, reclamanta a cerut suspendarea executării preavizului nr. 38850 din 5 iulie 2011 emis de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin care, această autoritate i-a comunicat că începând cu data de 8 august 2011, postul pe care îl ocupa va fi supus reorganizării.
Autoritatea pârâtă a încunoştinţat reclamanta că are posibilitatea să opteze pentru un post vacant corespunzător, lista posturilor vacante fiind publicată pe site-ul A.N.V. În ipoteza în care pentru aceeaşi funcţie publică au optat mai mulţi funcţionari publici, a fost încunoştinţată că se va organiza concurs.
Reclamanta a formulat plângere, solicitând autorităţii-pârâte revocarea preavizului.
Admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ este dată de calitatea de act administrativ a înscrisului contestat, conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ este definit ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
Preavizul nr. 38850 din 5 iulie 2011 nu îndeplineşte caracteristicile unui act administrativ, deoarece nu este apt să dea naştere, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
Preavizul este actul premergător emiterii ordinului de eliberare din funcţie. Numai acesta din urmă produce efecte juridice, are calitatea de act administrativ şi poate fi contestat în instanţă.
Deoarece preavizul nr. 38850/2011 nu este un act administrativ, nu îi sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
Prin urmare, reclamanta nu putea introduce acţiune având ca obiect suspendarea executării actului premergător, întrucât sancţiunea în acest caz este respingerea cererii ca inadmisibilă.
În concluzie, din acest punct de vedere, motivele de recurs formulate sunt nefondate iar hotărârea instanţei de fond, de a respinge cererea reclamantei ca inadmisibilă, este temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.F. împotriva sentinţei civile nr. 403 din 12 septembrie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 ianuarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3651/2012. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 369/2012. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
