ICCJ. Decizia nr. 3720/2012. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3720/2012
Dosar nr. 69/32/2011
Şedinţa publică de la 25 septembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia înregistrată sub nr. 69/32/2011 pe rolul Curţii de Apel Bacău, reclamantul SC L.P. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, anularea Deciziei A.N.A.F. - M.F.P. nr. 230 din 23 august 2010; anularea Deciziei de impunere nr. 512 din 18 iunie 2010, emisă de D.G.F.P. Bacău; anularea Raportului de inspecţie fiscală nr. 18458 din 18 iunie 2010 al D.G.F.P. Bacău, Activitatea de Inspecţie Fiscală; exonerarea de la plata sumelor de: 2.777.892 RON - reprezentând impozit pe profit; 299.801 RON - majorări de întârziere la plata impozitului; 3.289.058 RON - reprezentând T.V.A.; 664.174 RON - majorări de întârziere la T.V.A. Total: 7.030.925 RON; suspendarea Deciziei de impunere a D.G.F.P. Bacău nr. 512 din 18 iunie 2010 până la soluţionarea contestaţiei.
În motivarea acţiunii a arătat că în perioada 7 mai 2010 - 18 iunie 2010, societatea a fost controlată prin inspecţie fiscală, care a avut ca obiectiv verificarea impozitului pe profit pentru perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2009, şi a T.V.A. pentru perioada 1 martie 2008 - 28 februarie 2010.
S-a mai arătat că organele de inspecţie fiscală au efectuat un control inopinat, cu scopul verificării neconcordanţelor privind operaţiunile efectuate de către SC L.P. SRL Bacău. În urma acestui control a fost emisă decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 443 din 16 martie 2010, pentru sumele de 2.769.210 RON - impozit pe profit şi 3.288.437 RON - T.V.A.
Urmare a controlului, s-a stabilit că suma de 3.288.400 RON reprezentând T.V.A. aferentă facturilor de la SC L. SRL este nedeductibilă, deoarece aceste facturi au fost emise de către un contribuabil declarat inactiv prin O.P.A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009 - ordin intrat în vigoare în 15 zile de la publicarea sa pe site-ul A.N.A.F.
Prin Sentinţa nr. 82 din 24 mai 2011, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC L.P. SRL.
Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea a reţinut în esenţă următoarele.
În ceea ce priveşte nulitatea (inopozabilitatea) O.P.A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009, întrucât acesta nu a fost publicat în M. Of. al României, instanţa a reţinut că acest motiv nu se susţine, întrucât acest ordin a fost emis şi publicat (spre a fi adus la cunoştinţa comercianţilor) în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost acesta modificat prin O.U.G. nr. 46/2009, în sensul că din acest text de lege s-a eliminat obligativitatea publicării acestuia în M. Of. al României.
Cum această cerinţă de opozabilitate a fost efectuată, în opinia Curţii, O.P.A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009 este opozabil şi reclamantei care, în calitate de comerciant (şi profesionist) putea şi trebuia să cunoască că SC L. SRL este declarată contribuabil inactiv la poziţia nr. 72804 din pagina nr. 4176 din respectivul ordin.
S-a mai reţinut că la punctul 2 din O.P.A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009 se arată şi modul de aducere la cunoştinţa celor interesaţi lista contribuabililor declaraţi inactivi, anume prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice - portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, adică exact aşa cum dispune Codul fiscal (Legea nr. 571/2003) în art. 11 alin. (12), astfel cum a fost acesta modificat prin O.U.G. nr. 46/2009, motive pentru care orice susţineri privind nelegalitatea (inopozabilitatea) emiterii O.P.A.N.A.F. nr. 1167 din 29 mai 2009 faţă de reclamant, sunt nefondate.
În plus, a mai reţinut Curtea că SC L. SRL era declarată contribuabil inactiv încă de la data emiterii O.P.A.N.A.F. nr. 575/2006, ordin care fusese publicat în M. Of. al României.
Nici susţinerea reclamantului privind caracterul supletiv al art. 11 alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal la data emiterii deciziei de impunere, nu a putut fi reţinută de instanţa de fond, din moment ce textul stipulează în mod imperativ că: de asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bacău a declarat recurs reclamanta SC L. SRL Bacău.
În motivarea recursului formulat, recurenta-reclamantă SC L.P. SRL a susţinut în esenţă că hotărârea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică, fiind pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, invocând în acest sens dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta a criticat sentinţa atacată, susţinând că în mod greşit s-a reţinut de către instanţă că, în ceea ce priveşte Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 1167/2009, privind lista contribuabililor inactivi, nu era necesară publicarea în Monitorul Oficial pentru îndeplinirea condiţiilor de publicitate şi de opozabilitate.
În acest sens, recurenta a susţinut că în raport de data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 11 alin. (12) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal care prevăd că procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin O.P.A.N.A.F., la data efectuării controlului, acest nou ordin nu era emis, astfel că nu-i era opozabil, în vigoare fiind Ordinul nr. 575/2006 potrivit căruia publicitatea se realizează doar prin M. Of.
În consecinţă, recurenta a susţinut că organul fiscal nu a probat existenţa comunicării către terţii interesaţi a declarării stării de inactivitate a SC L. şi nici respectarea condiţiilor de publicitate în M. Of. Partea I.
Pe de altă parte, recurenta a susţinut că potrivit dispoziţiilor legale, care au un caracter supletiv, organul fiscal poate să nu ia în considerare o tranzacţie făcută cu un contribuabil inactiv, în condiţiile verificării tuturor aspectelor.
În speţă, susţine recurenta că din documentele Registrului Comerţului rezultă că SC L. SRL a fost activă în semestrul 2 al anului 2009, care corespunde cu perioada supusă controlului fiscal, astfel că T.V.A.-ul aferent facturilor emise de aceasta a fost achitat prin operaţiuni bancare, marfa intrând în gestiunea recurentei.
În concluzie, recurenta consideră că în mod nelegal s-a reţinut de către organele fiscale şi de către instanţa de fond că sumele reţinute prin decizia de impunere sunt datorate şi în consecinţă se solicită modificarea sentinţei atacate şi admiterea contestaţiei formulate.
Intimatele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Bacău au depus concluzii scrise solicitând respingerea recursului formulat şi menţinerea soluţiei instanţei de fond.
Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate de dispoziţiile legale incidente în cauză, cât şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele expuse în continuare.
Aspectul aflat în litigiu în cauza de faţă vizează aplicarea legislaţiei fiscale cu privire la tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca urmare a anulării dreptului de deducere a T.V.A. ca şi a deducerii din calculul impozitului pe profit a cheltuielilor aferente, urmare a controlului efectuat de organele fiscale a activităţii recurentului-reclamant.
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (11) şi alin. (12) din 571/2003 în vigoare începând cu data de 25 mai 2009, „La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
(11) Autorităţile fiscale pot să nu ia în consideraţie o tranzacţie efectuată de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(12) De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin. Lista contribuabililor inactivi se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice - portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) şi alin. (2) din O.P.A.N.A.F. nr. 575/2006 privind stabilirea condiţiilor şi declarare a contribuabililor inactivi, cu modificările şi completările ulterioare, de la data declarării ca inactiv contribuabilul nu mai are dreptul de a utiliza facturi fiscale sau alte documente tipizate cu regim special, încălcarea acestei interdicţii fiind aceea că respectivele documente nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal.
Prin O.P.A.N.A.F. nr. 1167/2009 a fost aprobată lista contribuabililor declaraţi inactivi, printre care şi SC L. SRL - poz. 593, societate care a efectuat tranzacţii comerciale cu societatea recurentă.
Din perspectiva acestor reglementări legale, Înalta Curte constată că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, fiind pronunţată în baza probatoriului administrat în cauză şi în baza unei încadrări juridice adecvate situaţiei de fapt stabilite.
Criticile recurentei-reclamante referitoare la nerespectarea condiţiilor de publicitate a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1167/2009 cu consecinţa inopozabilităţii acestuia ca urmare a nepublicării în M. Of. Partea I sunt nefondate întrucât, astfel cum în mod corect s-a reţinut şi de către instanţa de fond prin sentinţa atacată, ordinul în cauză a fost emis în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (12) din Legea nr. 571/2003, din care s-a eliminat obligativitatea publicării în M. Of., fiind înlocuită cu publicarea ordinului pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Astfel fiind, rezultă că ordinul atacat prin care a fost aprobată Lista contribuabililor declaraţi inactivi, printre care şi societatea comercială SC L. SRL, a intrat în vigoare în data de 11 iunie 2009, cu aceeaşi dată devenind aplicabile şi dispoziţiile art. 11 alin. (11) şi alin. (12), precum şi ale art. 53 alin. (9) din Codul fiscal.
În ceea ce priveşte criticile formulate de recurenta-reclamantă potrivit cărora tranzacţiile comerciale încheiate cu societatea comercială „L.” SRL au fost corect evidenţiate în contabilitatea societăţii cu respectarea prevederilor legale şi achitarea facturilor emise cu T.V.A. s-a efectuat prin operaţiuni bancare, sunt irelevante în raport de prevederile art. 11 alin. (12) din Legea nr. 571/2003, cât şi a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi alin. (2) din Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 575/2006 potrivit cărora documentele fiscale emise de un contribuabil inactiv nu produc efecte juridice din punct de vedere fiscal.
Astfel fiind, instanţa de control judiciar constată că în mod corect s-a reţinut prin sentinţa criticată că neacordarea dreptului de deducere pentru suma de 3.288.400 RON reprezentând T.V.A. cu majorările aferente, ca şi suma de 2.767.216 RON reprezentând impozit pe profit sunt legal stabilite de către organele fiscale, ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale mai sus menţionate, perioada septembrie - noiembrie 2009, perioadă în care SC L. SRL a fost declarată contribuabil inactiv.
Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC L.P. SRL Bacău împotriva Sentinţei nr. 82 din 24 mai 2011 a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 25 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3718/2012. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 3721/2012. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
Vezi și alte spețe de contencios administrativ:
Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3720/2012. Contencios. Anulare act de control taxe şi impozite. Suspendare executare act administrativ. Recurs
