ICCJ. Decizia nr. 3852/2012. Contencios. Amendă pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti (art.24 din Legea nr.554/2004 ). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3852/2012
Dosar nr. 1718/2/2012
Şedinţa publică de la 2 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Instanţa de fond
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data 2 martie 2012, reclamanta C.I.C. a chemat în judecată pe pârâta D.D., în calitate de Preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând instanţei prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună:
- aplicarea unei amenzi potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004 conducătorului acestei instituţii, în cuantum de 20% din salariul minim brut economie pe zi de întârziere, începând cu data de 26 februarie 2012 şi până executarea obligaţiei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că deţine titlu executoriu împotriva pârâtului, în speţă, Sentinţa nr. 3491 din 17 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţia executării din oficiu.
Pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a depus întâmpinare, prin care a invocat: excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului, cu motivarea, în esenţă, că atribuţia de emitere a deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire aparţine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca şi organism colegial, răspunderea pentru neexecutare aparţinând Comisiei în întregul său. A mai arătat pârâta că dosarul reclamantei urmează a fi introdus în şedinţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din data de 9 martie 2012, în vederea atribuirii unui evaluator.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 1736 din 12 martie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a admis cererea formulată de reclamanta C.I.C., în contradictoriu cu pârâta D.D. - preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a aplicat conducătorului instituţiei pârâte - D.D. sancţiunea amenzii de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru neexecutarea Sentinţei nr. 3491 din 17 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 11240/2/2010, începând cu data de 26 februarie 2012 şi până la executarea efectivă a obligaţiei şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin Sentinţa nr. 3491 din 17 mai 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 11240/2/2010, a fost admisă acţiunea formulată de reclamantă, a fost obligată pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze evaluator/societate de evaluatori în vederea întocmirii raportului de evaluare în Dosarul nr. 28723/CC, conform menţiunilor indicate în dispozitiv.
Sentinţa a devenit irevocabilă prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 328 din 25 ianuarie 2012, prin care s-a respins recursul pârâtei.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - D.D. este nefondată, raportat la prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora amenda se aplică conducătorului autorităţii.
Pe fondul cererii, s-a reţinut că obligaţia executării din oficiu şi termenele scurte fixate prin lege exprimă, o dată în plus, cerinţa respectării principiului legalităţii şi a exigenţelor termenului rezonabil în procedura administrativă şi în procedura de executare a obligaţiilor impuse autorităţilor publice prin hotărârea judecătorească.
Pârâta nu şi-a îndeplinit obligaţia stabilită prin sentinţa pronunţată de instanţa de contencios administrativ în cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a acesteia, aşa încât, faţă de prevederile art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, primul capăt de cerere, referitor la aplicarea amenzii conducătorului autorităţii pârâte, este întemeiat.
A apreciat instanţa că o interpretare contrară ar lipsi de substanţă prevederile art. 24 din lege, referitoare la aplicarea amenzii şi ar permite autorităţilor publice să ignore termenul de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii prevăzut de lege şi să aştepte ca partea potrivnică să le acţioneze în instanţă pentru punerea în executare, ceea ce nu poate fi admis.
Cât priveşte apărările pârâtei, acestea au fost respinse, prima instanţă reţinând că din cuprinsul adreselor anexate la întâmpinare nu rezultă că pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor s-ar fi aflat şi dosarul reclamantei şi, în al doilea rând, adresele poartă dată anterioară datei de la care pârâta avea obligaţia executării sentinţei - titlul executoriu (adresele sunt datate 2011, iar data de care pârâta trebuia să execute sentinţa titlu executoriu este ulterioară, 26 februarie 2011 şi de la această dată şi până în prezent, pârâta nu a făcut dovada diligenţei în vederea executării.
II. Instanţa de recurs
1. Criticile pârâtei
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta D.D. în calitate de Preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând că prima instanţă a interpretat şi aplicat greşit prevederile art. 13 din Legea nr. 247/2005 coroborate cu art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 554/2004, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
A învederat recurenta că sancţiunea amenzii prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 se aplică conducătorului autorităţii administrative în cazul în care aceasta din urmă este obligată să încheie, să înlocuiască, să modifice un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, pe care conducătorul autorităţii refuză să le îndeplinească.
S-a precizat că potrivit art. 13 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, atribuţia emiterii deciziilor privind titlurile de despăgubiri revine Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care este un organ colegial, format din 9 membri aparţinând unor autorităţi diferite (Ministerul Justiţiei, Finanţelor, Secretariatul Guvernului), Preşedintele neputând influenţa votul celorlalţi membri, astfel că răspunderea pentru neexecutarea hotărârii judecătoreşti favorabilă intimatei revine fiecărui membru al comisiei şi nu numai Preşedintelui.
Recurenta a arătat că răspunderea Preşedintelui Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu ar putea fi atrasă decât în cazul neîndeplinirii propriilor atribuţii care ar determina punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, respectiv neconvocarea şedinţei sau neinserarea pe ordinea de zi a dosarului în care s-a pronunţat hotărârea respectivă, ori în cauză recurenta, desemnată în funcţia de Preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin Decizia Primului Ministru nr. 132/2012 a convocat şi a introdus pe ordinea de zi a şedinţei din 9 martie 2012 Dosarul nr. 28723/CC în vederea desemnării unui evaluator, însă, din lipsă de cvorum, această şedinţă nu s-a ţinut, recurenta neavând nicio culpă pentru neexecutarea Sentinţei nr. 3491 din 17 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti de care se prevalează intimata.
S-a mai susţinut că prin O.U.G. nr. 4/2012 s-a suspendat, pentru 6 luni emiterea titlurilor de despăgubire, solicitându-se un termen de graţie de 6 luni pentru punerea în executare a hotărârii intimatei.
Ulterior pârâta a depus la 28 martie 2012 note scrise prin care a invocat şi alte critici:
- procedura viciată la soluţionarea cauzei, nefiind citat Preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ceea ce atrage nulitatea hotărârii, conform art. 304 pct. 5 C. proc. civ.;
- prin Decizia Primului Ministru nr. 343/2012 s-a modificat componenţa nominală a Comisiei fiind numit un nou preşedinte în persoana d-lui B.G.;
- în mod greşit s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Comisiei, reluându-se argumentele prezentate anterior privind atribuţiile limitate ale acestuia în executarea hotărârilor judecătoreşti.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că nu este afectată legalitatea şi temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:
Susţinerile recurentei privind neîndeplinirea corectă a procedurii sale de citare la instanţa de fond sunt contrazise de dovada de îndeplinire a procedurii de citare conform Legii nr. 202/2010.
Nefondată este şi susţinerea privind lipsa calităţii procesuale pasive, faţă de dispoziţiile art. 8, Cap. III din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, potrivit căruia "Preşedintele conduce întreaga activitate a Autorităţii, având calitatea de ordonator terţiar de credite .. reprezintă Autoritatea în .. cu autorităţile administraţiei publice, cu instituţiile publice centrale şi locale şi cu persoanele fizice şi juridice române sau străine, precum şi în justiţie", coroborat cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind aplicarea unei sancţiuni constând în amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi întârziere conducătorului unei autorităţi care nu execută o hotărâre irevocabilă în temeiul prevăzut în conţinutul acesteia sau în lipsa unui asemenea termen, în cel mult 30 de zile de la rămânerea irevocabilă.
Prin Sentinţa nr. 3491 din 17 mai 2011 Curtea de Apel Bucureşti a obligat Statul Român, prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să desemneze un evaluator în Dosarul intimatei nr. 28723/CC, hotărârea devenind irevocabilă ca urmare a respingerii recursului autorităţii, prin Decizia nr. 328 din 25 ianuarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care trebuia pusă în executare până la 25 februarie 2012, ceea ce nu s-a întâmplat.
Alegaţiile recurentei privind caracterul colegial al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi votul personal al membrilor acesteia, deşi corecte, nu sunt de natură să o exonereze de răspunderea instituită de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, deoarece recurenta nu a făcut dovada vreunor diligenţe pentru executarea Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti nr. 3491/2011 în termenul prevăzut de art. 24 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Este adevărat că din procesul-verbal de şedinţă al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din 9 martie 2012 rezultă că deşi membrii Comisiei au fost convocaţi a fost lipsă de cvorum, însă convocarea acestei şedinţe s-a făcut cu depăşirea termenului de executare a hotărârii irevocabile privind Dosarul autorităţii nr. 28723/CC, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada că acest dosar s-a aflat pe ordinea de zi a şedinţei, cum a susţinut recurenta.
Invocarea, de către recurentă, a O.U.G. nr. 4/2012 este lipsită de relevanţă întrucât, pe de-o parte, la data intrării în vigoare a acestei Ordonanţe - 13 martie 2012 recurenta se afla deja în întârziere cu privire la executarea Sentinţei Curţii de Apel Bucureşti nr. 3491/2011, iar pe de altă parte, ordonanţa priveşte suspendarea, pe o perioadă de 6 luni a emiterii titlurilor de despăgubire şi nu a executări hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
3. Soluţia instanţei de recurs
Constatând că sentinţa atacată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul pârâtei ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.D., în calitate de Preşedinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva Sentinţei nr. 1736 din 12 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 octombrie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 3838/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3854/2012. Contencios → |
|---|
